Conform Economica: Serbia se pregătește să-și consolideze controlul asupraIndustriei Petroliere (NIS), compania responsabilă de peste 80% din aprovizionarea națională cu combustibil. Guvernul sârb intenționează să-și mărească participația în NIS, ca parte a unui acord mai amplu legat de retragerea acționarilor ruși, pe fondul presiunilor internaționale.
Presiuni americane și vânzare de acțiuni
Statele Unite ale Americii au solicitat încă de la începutul anului 2025 ca operatorii ruși să se retragă din NIS, amenințând cu sancțiuni financiare, deși acestea au fost amânate în mod repetat. Gigantul rus Gazprom Neft, împreună cu compania sa soră Intelligence, dețin în prezent 56% din acțiunile NIS. Aceste entități sunt filiale ale gigantului energetic rus Gazprom, care exercită o influență semnificativă asupra pieței energetice sârbe.
Acordul în discuție implică o posibilă vânzare a participației rusești către grupul ungar MOL. În contextul acestor negocieri, ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a anunțat pe rețelele sociale posibilitatea ca statul sârb să achiziționeze un pachet suplimentar de 5% din acțiunile NIS. Statul sârb deține deja aproape 30% din companie.
Drepturi sporite de decizie pentru guvernul sârb
Majorarea participației statului sârb în NIS ar urma să-i confere acestuia „drepturi sporite în ceea ce privește luarea deciziilor sau blocarea unor decizii importante”, a explicat ministrul sârb pe Instagram. Această mișcare vine ca o măsură de consolidare a controlului strategic asupra uneia dintre cele mai importante companii energetice din țară, într-un context geopolitic complex.
Pe de altă parte, compania maghiară MOL și-a luat angajamentul de a menține producția la rafinăria din Pancevo, situată în apropiere de Belgrad, la „cel puțin aceleași capacități anuale medii ca în ultimii patru ani”, perioadă anterioară impunerii sancțiunilor americane. Această garanție din partea MOL subliniază importanța strategică a rafinăriei NIS pentru securitatea energetică regională.
Istoricul relației dintre statul sârb și Gazprom în cadrul NIS datează din 2008, anul în care Serbia a vândut pachetul majoritar de acțiuni, în proporție de 56,15%, către gigantul rus pentru suma de 400 de milioane de euro. Tranzacția din acea vreme a marcat o etapă importantă în liberalizarea și privatizarea sectorului energetic sârb.
Prelungirea termenului pentru negocieri
Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei Statelor Unite a prelungit recent, până pe 16 iunie, termenul acordat companiilor MOL și Gazprom pentru a finaliza negocierile privind transferul acțiunilor. Cele două grupuri au convenit în ianuarie asupra „prevederilor fundamentale ale unui viitor acord de vânzare” a participației deținute de Gazprom în cadrul NIS.
Presiunea internațională, în special din partea SUA, asupra implicării companiilor rusești în sectoare strategice continuă să modeleze peisajul energetic. Președintele sârb Aleksandar Vucic a subliniat recent această tensiune, declarând miercuri: „Cred că ajungem la capătul răbdării americane”. Această declarație sugerează conștientizarea presiunii exercitate de partenerii occidentali și necesitatea găsirii unei soluții rapide pentru problema acționariatului NIS.
Sursa: Economica
