Conform Ziarul Financiar: Dezpicodea marelui referendum: Cum a apărut „bregret”-ul
Zece ani de la votul istoric care a decis ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, mulți britanici privesc decizia cu un sentiment acut de regret, cunoscut sub numele de „Bregret”. Ceea ce a fost prezentat în 2016 ca un nou început de eră pentru Regatul Unit, marcat de sloganuri precum „Take Back Control”, s-a transformat într-o perioadă dominată de provocări economice, un nivel ridicat al imigrației și o societate din ce în ce mai divizată. Întrebarea care planează acum este cum o victorie politică majoră a ajuns să fie asociată cu un sentiment de deziluzie la scară largă.
Referendumul din 23 iunie 2016 a consemnat victoria taberei Leave, cu 51,9% dintre voturi, o decizie ce a zguduit peisajul politic britanic și european. Campania pro-Brexit, condusă de figuri precum Nigel Farage și Boris Johnson, a promis recâștigarea suveranității, controlul asupra imigrației și o prosperitate economică sporită. Aceste promisiuni, însă, par să se fi risipit în fața realităților economice și sociale post-Brexit.
Promisiuni amăgitoare și realități durerose
Una dintre cele mai puternice dezamăgiri resimțite de alegători este legată de promisiunea redirecționării fondurilor economisite prin ieșirea din UE către Serviciul Național de Sănătate (NHS). La scurt timp după anunțarea rezultatului referendumului, Nigel Farage a admis că această promisiune „probabil nu se va întâmpla”. Această declarație a fost percepută de mulți ca o trădare, mai ales în contextul în care NHS, un pilon fundamental al statului social britanic, se confruntă cu subfinanțare cronică și timpi de așteptare crescuți.
Pe lângă problemele sistemului de sănătate, deziluzia este alimentată și de continuarea creșterii imigrației, contrar așteptărilor susținătorilor Brexitului. În martie 2023, migrația netă a atins un nivel record de aproape un milion de persoane, punând sub semnul întrebării una dintre promisiunile centrale ale campaniei „Take Back Control”.
Un șoc politic cu ecouri durabile
Rezultatul referendumului din 2016 a reprezentat un șoc pentru Marea Britanie și pentru Uniunea Europeană. După 43 de ani de apartenență, țara a ales să părăsească blocul comunitar, generând incertitudini majore. Victoria taberei Leave a fost neașteptată, majoritatea sondajelor anticipând o victorie strânsă a taberei Remain.
Brexitul a marcat, de asemenea, ascensiunea unor noi figuri politice și normalizarea discursului populist. Nigel Farage și Boris Johnson au reușit să aducă teme precum combaterea imigrației și apărarea identității naționale în centrul dezbaterii publice. Referendumul, inițial propus de David Cameron pentru a-și consolida poziția în cadrul Partidului Conservator, a avut un efect contrar, ducând la căderea sa și accelerând transformări politice majore, inclusiv slăbirea partidelor tradiționale și o polarizare accentuată a societății.
În loc să unească țara, referendumul a accentuat diviziunile existente, creând o societate mai fragmentată și mai polarizată. Marea Britanie se pregătește să marcheze zece ani de la acest vot istoric ca o națiune mai slăbită și mai deziluzionată, în ciuda promisiunilor inițiale de suveranitate și prosperitate.
Sursa: Ziarul Financiar
