Industria românească, în contracție: PMI la minim istoric în februarie
Activitatea industrială din România continuă să înregistreze semnale negative, cu indicele Purchasing Managers’ Index (PMI) ajungând la cel mai scăzut nivel istoric înregistrat, conform datelor colectate de BCR. Scăderea, resimțită în februarie, indică o contracție generalizată a sectorului, cu implicații semnificative asupra întregii economii. Factorii interni, precum cererea slabă, par să aibă un impact major, în timp ce cererea externă, mai ales dinspre Germania, oferă un ușor optimism.
Scăderi accentuate în producție și comenzi noi
Indicele PMI compozit a atins valoarea de 45,3 în februarie, o scădere considerabilă față de 48,1 înregistrată în ianuarie. Din cele cinci componente principale ale indicelui, patru au contribuit negativ la acest rezultat. Analiza datelor arată că performanța slabă a fost influențată semnificativ de scăderea producției și a comenzilor noi, în special în industria prelucrătoare. Deși condițiile meteorologice nefavorabile au avut un rol, contracția este legată mai ales de lipsa de competitivitate persistentă a României.
Cererea internă slabă pare să fie principalul factor care afectează producția industrială. Comenzile de export au rămas, de asemenea, în teritoriul negativ, sugerând că dificultățile din februarie au provenit, mai ales, de pe piața internă. Companiile se plâng de cererea scăzută, adăugând și condițiile meteo nefavorabile la această tendință. „Comenzile noi au scăzut în ultima lună la al doilea cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, reflectând o combinație de condiții economice dificile, bugete mai stricte ale clienților și incertitudine sporită pe piața globală”, precizează raportul.
Semnale mixte din așteptările privind viitorul
În ciuda contracției, semnale pozitive vin din așteptările companiilor, care au crescut în februarie, atingând un maxim al ultimelor opt luni. Participanții la sondaj anticipează îmbunătățirea situației prin investiții în resurse umane și marketing, luând în calcul și diversificarea producției. Optimismul este temperat de scăderea ocupării forței de muncă, care a atins, de asemenea, un minim istoric. Firmele reduc numărul de angajați, reflectând cererea scăzută și sporind presiunea asupra restanțelor de producție și a stocurilor.
Inflația industrială și cea a costurilor de producție au accelerat în februarie. Fabricile românești au fost afectate de creșterea prețurilor la materii prime, transport și energie, ceea ce a pus presiune pe întregul lanț de aprovizionare. O parte din creșterea prețurilor a fost transferată clienților, determinând o creștere a inflației industriale la cel mai înalt nivel din ultimele patru luni.
Germania, un motor pentru economia europeană
Pe fondul acestor evoluții, contextul european oferă totuși unele motive de optimism. Indicele PMI pentru industria germană a atins un maxim al ultimelor 44 de luni în februarie, ajungând la 50,7, de la 49,1 anterior. Aproximativ 20% din exporturile României au ca destinație Germania. Activitatea sectorului privat din zona euro a depășit așteptările, cu producătorii înregistrând cea mai bună performanță din 2022, grație creșterii din Germania.
Banca Centrală Europeană (BCE) nu arată interes în a ajusta politica monetară, fiind mulțumită de nivelul inflației și considerând că reformele structurale sunt necesare pentru a stimula economia.
Analistul Cyrus de la Rubia de la Banca Comercială Hamburg a declarat că „ar putea fi prematur de afirmat, dar acesta ar putea fi punctul de inflexiune pentru sectorul industriei prelucrătoare”.
