Paștele din 2026: Românii, mai atenți la buget și la oferte
Potrivit unui studiu recent, românii se pregătesc să abordeze sezonul de cumpărături de Paște din 2026 cu un comportament mai pragmatic și mai informat decât în anii precedenți. Principalul factor care influențează deciziile de consum este prețul, la care se raportează 92% dintre respondenți. În același timp, interesul pentru campaniile de reduceri a atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani, 65% dintre consumatori urmărind activ promoțiile. Bugetele sunt în creștere, pe fondul presiunii inflaționiste, iar deciziile se bazează din ce în ce mai mult pe comparații, recenzii și recomandări directe.
Georgiana Iancu, Partener, coordonator Indirect Tax și liderul sectorului Retail and Consumer Products la EY România, a subliniat că „Comportamentul românilor de Paște este din ce în ce mai orientat către informare, comparație și decizii calculate. Consumatorii nu mai cumpără impulsiv, ci își bazează alegerile pe date, opinii și analize comparative. Sărbătorile pascale îi determină pe români să fie pragmatici și concentrați pe optimizarea bugetului, fără a genera însă schimbări majore în stilul de consum.”
Prețul dictează comportamentul de consum
Mai mult de jumătate dintre români urmăresc campaniile de reduceri pentru cumpărăturile de Paște. Conform datelor studiului, 65% dintre respondenți declară că urmăresc activ promoțiile în această perioadă, în creștere față de 61% în 2025. Bărbații sunt mai puțin interesați de promoții (58% urmăresc ofertele), comparativ cu femeile (69%). De asemenea, consumatorii sub 40 de ani sunt cei mai activi în căutarea de promoții.
Cea mai semnificativă creștere este reprezentată de căutarea simultană a ofertelor atât online, cât și în magazinele fizice. 63% dintre respondenți adoptă această abordare combinată în 2026, comparativ cu 39% în 2025. Preferința pentru cumpărături exclusiv online a scăzut de la 8% la 6%, în timp ce căutarea promoțiilor exclusiv în magazine a crescut de la 5% la 11%. Ponderea celor complet dezinteresați de oferte a devenit marginală, de la 20% în 2025 la sub 1% în 2026.
Bugete mai mari, dar diferențe vizibile între sexe
Bugetele alocate pentru cumpărăturile de Paște suferă o schimbare structurală semnificativă, sub presiunea inflației. Segmentul majoritar (34%) intenționează să cheltuie între 100 și 200 de euro (aproximativ 500-999 RON), în timp ce 30% vor depăși 200 de euro (aproximativ 1.000 RON). Comparativ cu 2025, ponderea celor care alocă sub 100 de euro (aproximativ 500 RON) a scăzut semnificativ, de la 56% la 36%, reflectând atât creșterile de prețuri de pe piață, cât și aspirațiile mai mari ale consumatorilor.
Trei din patru bărbați (75%) estimează că vor cheltui sub 200 de euro, comparativ cu 69% dintre femei. În schimb, femeile sunt mai dispuse să aloce bugete mai mari: 31% dintre ele afirmă că vor depăși pragul de 200 de euro, comparativ cu doar 25% dintre bărbați. De asemenea, 40% dintre respondenți anticipează cheltuieli mai mari în 2026 comparativ cu 2025, în timp ce 38% estimează cheltuieli similare.
Analiza intențiilor de cheltuieli pentru perioada Paștelui evidențiază un comportament al consumatorilor orientat atât către necesitățile de bază, cât și către experiențe sau cadouri simbolice. Produsele alimentare rămân categoria pentru care românii sunt dispuși să aloce cele mai mari bugete. Aproape 40% dintre respondenți declară că vor cheltui peste 100 de euro (aproximativ 500 RON) pentru această categorie. Vacanțele se numără printre categoriile cu cele mai mari cheltuieli, 14% dintre respondenți fiind dispuși să depășească pragul de 200 de euro (aproximativ 1.000 RON).
În ceea ce privește obiceiurile pentru maximizarea valorii achizițiilor, citirea recenziilor produselor este cea mai răspândită practică (60% dintre respondenți). Apoi urmează compararea prețurilor online (55%) și recomandările din surse de încredere – familie și prieteni (53%).
Georgiana Iancu a mai adăugat că „Românii demonstrează o maturizare accelerată a comportamentului de consum. Într-un mediu economic volatil, aceștia devin mai pragmatici, prioritizează esențialul și caută soluții eficiente. Creșterea semnificativă a importanței prețului – de la 82% la 92% în doar un an – spune multe despre presiunea continuă exercitată de costul vieții în creștere. Calitatea rămâne pe primul loc, însă, semn că românii nu renunță la standarde, ci caută cel mai bun raport calitate-preț.”
