Conform Cursdeguvernare.ro: Luxemburg și Irlanda în fruntea clasamentului european în 2025, cu PIB-ul pe cap de locuitor la un nivel record. Bulgaria și Grecia, în schimb, se confruntă cu cele mai mari decalaje față de media Uniunii Europene. Aceste diferențe economice semnificative sunt reflectate și în nivelul consumului individual, deși acesta prezintă o omogenitate mai mare la nivel european.
Analiza datelor Eurostat pentru anul 2025 relevă o disparitate notabilă între economiile statelor membre UE în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPS). Luxemburg și Irlanda înregistrează cele mai înalte niveluri, atingând 139%, respectiv 138% din media europeană. Aceste performanțe ridicate sunt, în parte, explicate prin prezența numeroșilor lucrători transfrontalieri în Luxemburg, ale căror contribuții se reflectă în PIB-ul țării, deși cheltuielile lor de consum sunt înregistrate în țările de reședință. În cazul Irlandei, PIB-ul este influențat de veniturile mari ale companiilor multinaționale prezente pe teritoriul său.
Alături de Olanda, Danemarca, Austria, Germania, Belgia, Suedia, Malta și Finlanda, aceste țări se situează deasupra mediei UE. În contrast, Bulgaria și Grecia se află la polul opus, cu un PIB pe cap de locuitor cu 32% sub media UE.
România ocupă o poziție intermediară în clasamentul țărilor din Europa Centrală și de Est, înregistrând un PIB pe cap de locuitor între 20% și 30% sub media UE, plasându-se alături de țări precum Estonia, Croația, Ungaria, Slovacia și Letonia. Deși depășim Ungaria, Slovacia și Bulgaria, decalajul față de țările din vestul Europei rămâne semnificativ.
Convergența economică – un proces lent și inegal
În perioada 2015-2025, s-a observat o tendință de convergență economică treptată în cadrul Uniunii Europene, însă aceasta nu a fost uniformă. Gap-ul dintre țara cu cel mai mare PIB/loc și cea cu cel mai scăzut s-a redus de la 230 de puncte procentuale la 171 de puncte, sugerând o oarecare apropiere între economii. Perioada pandemiei a marcat o mărire a disparităților, dar trendul descrescător s-a reluat după 2022.
Luxemburg a rămas constant în fruntea clasamentului, deși diferența față de media UE s-a micșorat. Bulgaria, deși constant la cel mai scăzut nivel, a demonstrat cea mai consistentă recuperare, crescând semnificativ de la 49% la 68% din media UE pe parcursul analizei.
Irlanda a înregistrat o creștere remarcabilă a PIB-ului pe cap de locuitor, cea mai mare dintre toate țările analizate, atingând 238% din media UE în 2025. Această convergență este, în parte, determinată și de scăderea PIB/loc în economiile europene majore, ceea ce a contribuit la creșterea aparentă mai rapidă a țărilor din partea inferioară a clasamentului.
Consumul individual, un barometru al bunăstării
În timp ce PIB-ul reflectă activitatea economică, Consumul Individual Efectiv (CIE) este un indicator mai bun al bunăstării materiale a gospodăriilor. Nivelurile CIE pe cap de locuitor sunt, în general, mai omogene decât cele ale PIB-ului, dar diferențele persistă.
Luxemburg deține și aici un loc fruntaș, cu un CIE cu 45% peste media UE. Totuși, în comparație cu celelalte țări cu PIB ridicat, Irlanda a avut un CIE egal cu media UE. Lipsa lucrătorilor transfrontalieri care să-și cheltuiască veniturile în țară explică parțial acest decalaj.
Tendința de convergență se observă și în cazul CIE, intervalul dintre cele mai ridicate și cele mai scăzute niveluri reducându-se considerabil în perioada analizată. Bulgaria și-a îmbunătățit poziția, iar Ungaria și Letonia se află în 2025 la cel mai scăzut nivel de CIE din UE.
Prețuri competitive în România, dar decalaje în consum
Analiza nivelurilor prețurilor pentru Consumul Individual Efectiv (RIC) în UE indică faptul că Luxemburg se menține pe primul loc, cu prețuri cu 48% peste media UE. Niveluri ridicate ale prețurilor se înregistrează și în Danemarca, Irlanda, Suedia, Finlanda și Olanda.
România se numără printre țările cu cele mai mici prețuri din UE, alături de Bulgaria, situându-se între 40% și 50% sub media europeană. Totuși, în ciuda prețurilor scăzute, consumul individual efectiv în România atinge 86% din media UE-27, demonstrând o creștere rapidă în ultimul deceniu, chiar și în condițiile unei stagnări în anul precedent.
Perturbările cursurilor de schimb, în special deprecierea leului românesc între 2023 și 2025, au jucat un rol important în modularea nivelurilor prețurilor. Deși leul s-a depreciat, prețurile în România au crescut moderat, iar în Polonia, în ciuda aprecierii zlotului, nivelul prețurilor a crescut și el.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
