Conform Digi24: Avioanele autonome se pregătesc să devină noua realitate în transportul aerian, vizând inițial sectoare precum agricultura și logistica de marfă. Companii inovatoare dezvoltă aeronave capabile de operațiuni complete, de la decolare la aterizare, cu o intervenție umană minimă, iar viziunea pe termen lung include și transportul de pasageri, conform informațiilor publicate de BBC.
Un exemplu concret este compania Pyka din California, care produce aeronave electrice autonome, fără cabină de pilotaj. Acestea sunt utilizate deja pentru stropirea culturilor, o sarcină care se dovedește mai eficientă datorită capacității de a zbura la altitudini joase, reducând astfel risipa de substanțe chimice. În Brazilia, peste o duzină de astfel de aeronave sunt deja operaționale pe culturi de bumbac și soia. Avionul Pyka are o autonomie de zbor de aproximativ 35 de minute, transportând până la 300 de litri de lichid, și o anvergură a aripilor de 11,5 metri.
Această tehnologie se diferențiază clar de pilotul automat, implicând gestionarea completă a zborului, de la decolare la aterizare, cu intervenție umană minimă. Dezvoltarea avioanelor autonome a fost, însă, mai lentă decât cea a mașinilor autonome, parțial din cauza investițiilor masive în sectorul auto și, mai important, din cauza standardelor de siguranță mult mai stricte aplicate aviației.
Rolul sectorului militar în dezvoltarea autonomiei
Interesul militar a jucat un rol semnificativ în accelerarea progresului tehnologiilor aeronautice autonome. Multe companii beneficiază de contracte cu sectorul apărării pentru testarea și demonstrarea tehnologiilor lor, adesea întâmpinând mai puține obstacole de reglementare. Deși cea mai mare aeronavă autonomă aprobată pentru uz comercial civil în SUA este pulverizatorul agricol Pyka, obținerea acestei autorizații a fost supusă unor restricții, cum ar fi necesitatea unui operator la sol.
Abordări diferite pentru zborul autonom
Există două strategii principale în dezvoltarea aeronavelor autonome: construirea de la zero, ca în cazul Pyka, sau modernizarea aeronavelor existente. Companii precum Reliable Robotics, susținută de Boeing, adaptează avioane precum Cessna 208B Grand Caravan pentru operațiuni autonome. Această abordare permite concentrarea pe demonstrarea siguranței sistemului autonom, evitând complexitatea certificării unei aeronave complet noi.
O altă companie, Merlin Labs, aplică sistemul său pe avioane militare mai mari, precum Lockheed Martin C-130J, cu intenția de a-l adapta ulterior pe avioane comerciale de marfă. Companiile adoptă și poziții diferite în ceea ce privește inteligența artificială (IA). Reliable Robotics evită IA pentru a simplifica procesul de certificare, în timp ce Merlin Labs se bazează pe IA pentru funcții precum detectarea și evitarea obiectelor.
Provocări în comunicarea cu controlul traficului aerian
Comunicarea cu controlul traficului aerian reprezintă o provocare majoră. Reliable Robotics propune utilizarea unui pilot la distanță pentru a gestiona comunicațiile, cel puțin în faza inițială. Merlin Labs vizează utilizarea IA generativă pentru interpretarea și răspunsul autonom la instrucțiuni, urmând să reducă treptat dependența de piloți.
Deși zborurile de pasageri complet autonome sunt încă un obiectiv pe termen lung, tehnologia dezvoltată în agricultură, logistică și aplicații militare va pătrunde, cel mai probabil, în aviația comercială. Scopul principal al industriei rămâne creșterea siguranței, nu doar reducerea costurilor sau rezolvarea deficitului de piloți. Asociațiile de piloți rămân precaute, subliniind importanța demonstrării riguroase a siguranței, dar recunosc potențialul de îmbunătățire a zborurilor pilotate prin tehnologii autonome. Primele aeronave fără pilot nu apar încă în marile aeroporturi, ci pe câmpuri agricole și rute de transport spre zone izolate.
Sursa: Digi24
