Conform Business-review.eu: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit performanța în inovare în 2026, însă diferențele dintre sistemele de inovare cele mai performante și cele mai slabe din UE rămân pronunțate. România continuă să se claseze pe ultimul loc în rândul statelor membre, în ciuda unor progrese înregistrate în infrastructura digitală, adopția cloud, educația permanentă și internaționalizarea cercetării.
Raportul European Innovation Scoreboard, publicat anual de Comisia Europeană, compară performanța în inovare a țărilor UE și a unor concurenți globali, utilizând 32 de indicatori. Performanța generală a UE a avansat constant, cu 11,6 puncte procentuale din 2019 și 1,7 puncte între 2025 și 2026. Suedia, Danemarca și Țările de Jos rămân lideri în inovare, în timp ce majoritatea țărilor se încadrează în grupurile „inovatori puternici” sau „inovatori moderați”. România, alături de mai multe țări din Europa Centrală și de Est, se află în categoria „inovatori emergenți”. Deși toate statele membre au înregistrat îmbunătățiri față de 2019, progresul este inegal, iar convergența este limitată, cu decalaje mari între performerii de top și cei din urmă. Pe plan global, UE este încă în urma unor concurenți importanți precum Coreea de Sud, China și Statele Unite, chiar dacă a înregistrat unele câștiguri în ultimul an. Elveția continuă să depășească toate țările din UE.
România, pe ultimul loc în UE
România ocupă poziția a 27-a în UE, cu un scor de inovare de 41,8% din media UE în 2026. Deși aceasta reprezintă o îmbunătățire de 8,2 puncte procentuale față de 2019, ritmul este mai lent decât media UE, ceea ce înseamnă că decalajul nu s-a redus. Profilul țării arată un dezechilibru clar. România performează relativ bine în domenii precum accesul la internet de mare viteză, importurile și exporturile de bunuri medii și înalt-tehnologice, reflectând integrarea sa în lanțuri valorice industriale. Cu toate acestea, aceste puncte forte nu sunt susținute de un sistem intern de inovare robust.
Principalele slăbiciuni rezidă în competențe, inovația în afaceri, investițiile în cercetare-dezvoltare (CRD) și colaborarea dintre firme și instituțiile de cercetare. România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește resursele umane, având o rată scăzută de absolvire a învățământului terțiar și un număr limitat de specialiști cu competențe avansate. Participarea la educația permanentă, deși s-a îmbunătățit, nu compensează lacunele structurale mai ample, inclusiv nepotrivirile de pe piața muncii și rezultatele slabe ale absolvenților de formare profesională. Un tipar similar apare și în digitalizare. România beneficiază de o conectivitate puternică, dar se află încă pe ultimul loc în ceea ce privește persoanele cu competențe digitale peste nivelul de bază. Acest lucru limitează capacitatea firmelor de a transforma infrastructura în câștiguri de productivitate, servicii digitale sau modele de afaceri mai avansate.
Inovația în afaceri, blocajul principal
Inovația în afaceri rămâne blocajul central. România ocupă ultimul loc în UE pe mai mulți indicatori la nivel de firmă, inclusiv investiții în inovare, activitatea de inovare a IMM-urilor, colaborare și impact comercial. Cheltuielile companiilor pentru CRD și investițiile în inovare au scăzut în 2026, iar accesul la finanțare rămâne limitat. Un procent mare de firme manifestă o înclinație mică sau inexistentă spre inovație, iar cooperarea între companii și instituțiile de cercetare rămâne slabă.
Există și unele semne de progres pentru țară: performanța în cercetare s-a îmbunătățit modest, cu câștiguri în colaborarea internațională și output științific, și a existat o anumită creștere a cererilor pentru mărci și modele, înregistrând 1.220 de cereri de mărci și 760 de cereri de modele în 2026. România performează, de asemenea, relativ bine pe indicatorii legați de comerț, susținută de exporturi și integrarea în lanțurile valorice globale. Cu toate acestea, o mare parte din această activitate este legată de firme controlate de investitori străini și nu se traduce complet în capacitate de inovare internă.
În ansamblu, provocarea României constă în modul în care își utilizează eficient punctele forte existente. Țara combină o infrastructură digitală bună și integrare industrială cu competențe slabe, inovație limitată în mediul de afaceri și o intensitate scăzută a CRD. Prin urmare, aceste active nu generează încă câștiguri de productivitate pe scară largă sau rezultate mai puternice în materie de inovare. Închiderea acestui decalaj va necesita stimulente mai puternice pentru inovația la nivel de firmă, legături mai bune între cercetare și industrie, acces îmbunătățit la finanțare și investiții susținute în competențe și educație. Fără aceste schimbări, România va continua probabil să se amelioreze doar treptat, rămânând în coada clasamentului UE în ceea ce privește inovarea, conform datelor publicate săptămâna aceasta de Comisia Europeană.
Sursa: Business-review.eu
