România, de la creștere economică rapidă la recesiune: Analiza Bloomberg și efectele crizei
România se confruntă cu o schimbare majoră de direcție, trecând de la o perioadă de creștere economică rapidă la o posibilă recesiune. O analiză recentă a Bloomberg indică faptul că politicile economice din trecut, inclusiv creșterile salariale menite să atragă voturi, au contribuit la creșterea deficitului bugetar. Acum, țara se confruntă cu reducerea economică și cu noi provocări, inclusiv impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor energiei.
Un restaurant din București, simbol al crizei
Adrian Șelereanu, proprietarul unui restaurant din București, simte direct efectele crizei economice. După 15 ani de activitate, acesta a fost nevoit să închidă afacerea din cauza creșterii costurilor cu energia, a taxelor mai mari și a scăderii numărului de clienți. „Oamenii nu își mai permit să vină la restaurant și eu nu-mi pot permite să scad prețurile fără să înregistrez pierderi. Sunt un antreprenor foarte rezistent și am depășit multe perioade dificile, inclusiv pandemia, dar de data aceasta este pur și simplu prea mult”, a explicat Șelereanu.
În prezent, România se confruntă cu deficite comerciale și bugetare ridicate, o inflație semnificativă și costuri de împrumut mari, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană. Măsurile de austeritate luate de guvern au contribuit la reducerea deficitului bugetar, însă au dus și la contracția economiei pentru al doilea trimestru consecutiv la sfârșitul anului trecut.
Provocările guvernului și viitorul economiei
Guvernul se confruntă cu provocarea de a găsi soluții pentru redresarea economică. „Mult prea mult timp, modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum, alimentat de deficite în continuă creștere. Acest model fiscal a fost iluzia prosperității, erodând fundamentele noastre economice. Am ales să corectăm această direcție, iar corecția vine cu costuri de tranziție”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
În același timp, statul intenționează să majoreze investițiile la un nivel record de 100 de miliarde de lei, o creștere semnificativă față de anul precedent. Majoritatea fondurilor vor proveni din fonduri europene, cu condiția ca România să acceseze banii înainte de expirarea programului.
Economiștii avertizează cu privire la riscul ca România să rămână într-o „capcană a venitului mediu”, având o dezvoltare economică bazată pe forță de muncă ieftină, cu dificultăți în a-și crește competitivitatea. În ianuarie, conform unui studiu realizat de o firmă de consultanță, cel puțin 5.000 de companii au fost închise, suspendate sau au intrat în insolvență, majoritatea activând în domeniul serviciilor pentru consumatori.
