Roboții și inteligența artificială, în spatele risipei alimentare
Lanțurile de aprovizionare din întreaga lume trec printr-o transformare profundă, cu roboți și inteligența artificială (AI) preluând controlul asupra tot mai multor procese. Deși automatizarea promite eficiență, un nou studiu sugerează că această tendință ar putea exacerba risipa alimentară, creând vulnerabilități în sistemele de distribuție și crescând riscul ca alimentele să ajungă la gunoi, în loc să fie consumate.
Sistemele digitale sunt cheia funcționării lanțurilor de aprovizionare moderne. Alimentele sunt acum gestionate prin baze de date, platforme și sisteme automate. Dacă un sistem digital nu poate confirma o livrare, alimentele respective pot deveni inutilizabile, accentuând o problemă globală.
Atacurile cibernetice: un avertisment
Un exemplu concret al vulnerabilităților create de digitalizare sunt atacurile cibernetice din trecut, care au perturbat lanțurile de aprovizionare. În Statele Unite, atacurile asupra rețelelor de distribuție a alimentelor au dus la întreruperi ale comenzilor online și întârzieri în livrări, chiar dacă stocurile fizice erau disponibile. Aceste incidente subliniază dependența tot mai mare de tehnologie și riscul asociat cu eventualele defecțiuni sau atacuri cibernetice.
O altă problemă majoră este faptul că deciziile-cheie sunt luate de sisteme automatizate sau opace, greu de înțeles sau contestat. „Când deciziile privind alocarea alimentelor nu pot fi explicate sau revizuite, autoritatea se îndepărtează de judecata umană și se îndreaptă către regulile software-ului”, arată autorii studiului. Companiile aleg automatizarea pentru a economisi timp și a reduce costurile. Drept urmare, deciziile privind circulația și accesul la alimente sunt luate din ce în ce mai mult de sisteme pe care oamenii nu le pot pune la îndoială.
Eliminarea factorului uman, o problemă majoră
Pe măsură ce automatizarea avansează, procedurile manuale sunt abandonate, iar personalul nu mai este instruit să intervină în cazul unor defecțiuni. Această tendință este agravată de lipsa de personal calificat în transport, depozitare și inspecția sănătății publice. Chiar și atunci când sistemele digitale își revin, capacitatea umană de a restabili fluxurile poate fi limitată.
În timpul unui atac ransomware din 2021 asupra JBS Foods, fabricile de prelucrare a cărnii și-au întrerupt activitatea, în ciuda faptului că resursele umane și materiale erau disponibile. Evenimentele recente au arătat cum defecțiunile sistemice pot întrerupe livrările către magazine, chiar dacă mărfurile sunt disponibile. „Sistemele de autorizare se pot bloca. Camioanele sunt încărcate, dar codurile de eliberare nu funcționează. Șoferii așteaptă. Alimentele sunt prezente, dar transportul nu este aprobat”, explică cercetătorii.
În Regatul Unit, care depinde de importuri și de o logistică complexă, reziliența depinde nu numai de fluxurile comerciale, ci și de guvernanța datelor și de procesul decizional în sistemele alimentare. Analizele privind vulnerabilitatea sistemului alimentar din Marea Britanie subliniază faptul că, adesea, eșecurile în materie de reziliență sunt mai degrabă de natură organizațională decât agricolă.
În România, se estimează că 2,5 milioane de tone de mâncare ajung la gunoi în fiecare an, potrivit cifrelor oficiale.
