Tensiuni în Ormuz: România reafirmă legăturile cu SUA și rolul defensiv al NATO
România subliniază importanța parteneriatului strategic cu Statele Unite și caracterul defensiv al NATO, în contextul creșterii tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că România a permis utilizarea bazelor militare americane pentru operațiuni legate de conflictul din Iran, reiterând sprijinul pentru consolidarea capacităților defensive. Aprovizionarea globală cu petrol este afectată de situația din această zonă vitală pentru comerțul maritim.
„Am spus și vom continua să spunem că NATO este, mai întâi de toate, o alianță defensivă și aceasta este cea mai importantă parte pe care trebuie să ne concentrăm”, a precizat Oana Țoiu. România este angajată în întărirea capabilităților defensive, inclusiv a celor non-cinetice, prin intermediul bazelor militare americane. „România a acceptat să permită Statelor Unite ca împreună să ne creștem capacitățile de apărare, inclusiv cele non-cinetice, pentru că, eu cred că este, de asemenea, la fel de important ca, odată ce avem acest parteneriat strategic în vigoare, iar România și Statele Unite au un asemenea parteneriat de multă vreme, când vine vorba despre capabilități defensive, acestea sunt ceva ce putem folosi”, a adăugat ministrul.
UE analizează opțiuni pentru securizarea Strâmtorii Ormuz
Uniunea Europeană examinează opțiuni pentru a asigura navigabilitatea Strâmtorii Ormuz, un coridor maritim crucial prin care tranzitează aproximativ 20% din producția mondială de petrol. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a menționat că zona nu se află sub competența NATO, dar UE discută posibile măsuri, inclusiv modificarea mandatului operațiunii EUNavfor ‘Aspides’ din Marea Roșie, pentru a permite escortarea navelor care trec prin strâmtoare. „Am luat legătura cu NATO în trecut, dar, de fapt, acest lucru nu ține de competența NATO (…) Nu există țări membre NATO în strâmtoarea Ormuz”, a declarat Kallas.
Președintele SUA, Donald Trump, a subliniat importanța securizării Strâmtorii Ormuz, avertizând Alianța Transatlantică despre un viitor potențial dificil în absența unei contribuții concrete. Kallas a explicat că miniștrii de externe ai UE vor evalua dacă operațiunea Aspides poate fi extinsă sau adaptată pentru a proteja traficul maritim din Ormuz. „Este în interesul nostru să menținem deschisă Strâmtoarea Ormuz și de aceea discutăm și despre ce putem face în această privință din partea europeană”, a spus ea. De asemenea, se discută despre o posibilă coaliție de voluntari, propusă de Franța.
Reacții internaționale și apeluri pentru implicare
Japonia și Australia au respins solicitarea președintelui american de a trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz. Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a anunțat că guvernul său analizează măsuri pentru protecția navelor și echipajelor japoneze, dar fără planuri oficiale de desfășurare militară. Ministrul australian al Transporturilor, Catherine King, a confirmat că Australia nu va trimite nave pentru protecția petrolierelor, invocând motive de securitate și cadrul legal.
Președintele american a transmis un avertisment clar către NATO și China, subliniind dependența de Strâmtoarea Ormuz pentru aprovizionarea globală cu petrol. Trump a cerut implicarea activă a aliaților și a comparat situația cu sprijinul acordat de SUA Ucrainei, așteptând reciprocitate. El a menționat posibilitatea de a amâna un summit cu Xi Jinping până când va fi clarificată poziția Chinei.
Secretarul executiv al Departamentului ONU pentru schimbări climatice, Simon Stiell, a avertizat asupra pericolului dependenței de combustibili fosili, accentuând vulnerabilitatea energetică a Europei și necesitatea tranziției către surse regenerabile. El a subliniat că actualul conflict din Orientul Mijlociu a condus la creșteri semnificative ale prețurilor la petrol și gaze, afectând economiile europene.
