Războiul din Orientul Mijlociu: Spitalele, victime colaterale ale conflictului
Conflictul militar dintre Iran, Statele Unite și Israel a lăsat în urmă nu doar imagini cu explozii, ci și un sistem de sănătate în pragul colapsului. Spitale avariate, personal medical rănit, lipsa medicamentelor și o explozie a problemelor de sănătate mintală conturează o criză sanitară majoră în regiune.
Atacuri directe asupra unităților medicale
Violențele din ultimele luni au afectat direct infrastructura medicală. Potrivit informațiilor din surse medicale internaționale, mai multe spitale din Iran au fost avariate în urma bombardamentelor. Trei membri ai Societății Semilunii Roșii din Iran au fost uciși în timp ce încercau să salveze răniți într-o zonă afectată de atacuri.
Șeful serviciilor naționale de urgență din Iran, Jafar Miadfar, a anunțat că trei centre de urgență, un centru medical, trei spitale și șapte ambulanțe au fost afectate într-o singură săptămână de atacuri aeriene. De asemenea, paisprezece cadre medicale au fost rănite, două dintre acestea fiind în stare critică. Nici Israelul nu a fost ocolit de aceste atacuri. Spitalul Soroka din Be’er Sheva, o unitate de traumă de nivel 1, a fost lovit de o rachetă, rănind 71 de persoane.
Președintele Asociației Medicale Mondiale, Ashok Philip, a subliniat că ”orice atac asupra unui spital încalcă dreptul internațional”. Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat că escaladarea ostilităților ”pune în pericol unitățile medicale și accesul la îngrijiri”.
Sancțiunile economice, un obstacol major în calea tratamentului
Pe lângă distrugerile directe, sancțiunile economice impuse Iranului au avut un impact sever asupra sănătății publice. Capacitatea țării de a importa medicamente și echipamente esențiale a scăzut dramatic, afectând tratamentele pentru cancer, dializă și boli rare. Penuriile de medicamente devin cronice, iar tranzacțiile umanitare riscă să fie blocate de sancțiuni secundare. În acest context, mortalitatea infantilă crește, iar pacienții cu boli cronice rămân fără tratamente esențiale.
În zonele afectate de conflict, spitalele sunt suprasolicitate, iar intervențiile chirurgicale elective sunt suspendate. Screeningurile pentru boli grave, inclusiv cancer, sunt amânate. Întreruperile de curent, cauzate de distrugerea infrastructurii energetice, afectează echipamentele medicale vitale.
Consecințe pe termen lung: criza de sănătate mintală și riscul de boli infecțioase
Pe lângă rănile fizice, conflictul generează o criză psihologică profundă. Exploziile, strămutările și amenințarea constantă provoacă tulburări acute de stres, anxietate, depresie și sindrom de stres post-traumatic. Copiii sunt printre cei mai afectați, prezentând tulburări de comportament și întârzieri în dezvoltare. Accesul la consiliere psihologică este limitat, iar stigmatizarea problemelor de sănătate mintală îngreunează intervenția timpurie.
Prăbușirea sistemelor de salubritate și aprovizionare cu apă în zonele afectate favorizează apariția focarelor de boli infecțioase. Campaniile de vaccinare sunt întrerupte, iar lipsa accesului la medicamente agravează afecțiuni precum diabetul și hipertensiunea. Persoanele vârstnice, copiii, femeile însărcinate și pacienții cu boli cronice suportă consecințele cele mai grave.
Organizația Mondială a Sănătății a raportat că va continua să monitorizeze situația și să ofere sprijin pentru sistemele de sănătate din regiune, dar a subliniat că încetarea ostilităților este crucială pentru a aborda criza umanitară în curs de desfășurare.
