Rumen Radev, fostul președinte bulgar, pare să aibă cele mai mari șanse de a câștiga alegerile parlamentare de duminică, conform sondajelor. Formațiunea sa nou înființată, Bulgaria Progresistă, conduce în preferințele electoratului, marcând astfel o nouă etapă într-o criză politică prelungită. Acesta este cel de-al optulea scrutin parlamentar în ultimii cinci ani.
Coalițiile fragile nu au reușit să își mențină stabilitatea, Bulgaria confruntându-se cu instabilitate politică accentuată. Demisia guvernului de la Sofia în decembrie, pe fondul protestelor anticorupție și a nemulțumirilor legate de buget, a amplificat cererea de reforme. În acest context, Rumen Radev a ieșit din scenă, demisionând din funcția de președinte în ianuarie și anunțând participarea la alegeri.
Alianțe politice și obstacole
Bulgaria Progresistă, partidul lui Rumen Radev, se bucură de un sprijin de circa 30% din voturi, conform sondajelor. Această cifră o plasează cu aproximativ 10 procente înaintea principalului competitor, GERB. Totuși, partidul nu deține majoritatea absolută, ceea ce implică necesitatea formării unei coaliții pentru a putea guverna.
Posibilul partener de coaliție este coaliția pro-europeană „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), care are în jur de 12% din intențiile de vot. Această formațiune este de acord cu necesitatea reformelor. Rumen Radev a exclus o alianță cu GERB, condusă de fostul premier Boiko Borisov, sau cu Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, al cărei lider, Delian Peevski, este vizat de sancțiuni internaționale pentru corupție.
Agenda politică și viziunea lui Radev
Rumen Radev, fost comandant-șef al Forțelor Aeriene, își bazează campania pe un mesaj naționalist, focalizat pe regenerarea statului, securitatea națională și tragerea la răspundere. Stilul său individualist este privit cu scepticism de critici, care consideră că ar putea submina democrația. Radev își exprimă admirația pentru premierul ungar Viktor Orban, văzând în acesta un model politic pragmatic.
În plan intern, Radev pune accent pe măsuri anti-inflație și pe prioritizarea economiei. În politica externă, el pledează pentru o abordare pragmatică, combinând apartenența la UE și NATO cu o poziție critică față de sancțiunile împotriva Rusiei. Acesta susține menținerea relațiilor cu Moscova și se opune furnizării de ajutor militar Ucrainei.
Guvernul interimar a luat măsuri severe împotriva cumpărării de voturi, o practică răspândită în Bulgaria. Totodată, a solicitat ajutorul Uniunii Europene în combaterea dezinformării online, inclusiv a celei provenite din surse rusești.
Prezența la vot, așteptată să depășească 50%, va juca un rol crucial în stabilirea configurației politice a Bulgariei.
