Creștere economică modestă, mai puțini angajați și prețuri în urcare: tendințe în economia românească
Datele Institutului Național de Statistică (INS) indică o serie de tendințe economice care se consolidează în România. Activitatea din industrie și construcții înregistrează o creștere modestă, în timp ce numărul angajaților scade. Totodată, prețurile continuă să urce în majoritatea sectoarelor, cu un accent deosebit în construcții, unde managerii anticipează scumpiri în următoarele luni.
Productivitate în creștere, dar cu costuri mai mari și mai puține locuri de muncă
Analiza datelor INS arată o serie de contraste. În perioada februarie-aprilie, indicele de conjunctură pentru producția industrială a fost de +5,7%. Aceasta sugerează că un număr mai mare de manageri din sectorul prelucrător se așteaptă la o creștere a activității, comparativ cu cei care anticipează o scădere. Totuși, în același timp, managerii estimează o scădere a numărului de salariați, cu un indice de -7,5%.
Situația se repetă și în sectorul construcțiilor, unde se anticipează o creștere a producției (+5,9%), dar și o scădere a forței de muncă (-4,5%). Această combinație, unde activitatea crește, dar forța de muncă descrește, este tot mai vizibilă în datele INS din ultimele luni. Printre explicațiile posibile se numără automatizarea și investițiile în echipamente, care permit aceeași producție cu mai puțini angajați, dar și o abordare mai precaută din partea managerilor, care ar putea anticipa o cerere care justifică menținerea producției, dar nu și noi angajări. Piața muncii tensionată în anumite sectoare poate explica, de asemenea, dificultățile de recrutare.
Presiuni inflaționiste și impactul asupra prețurilor
O altă tendință clară, evidentă în datele INS, este creșterea prețurilor în toate sectoarele economice. Cel mai puternic semnal vine din construcții, unde indicele de conjunctură pentru prețuri atinge +37,8%. Aceasta înseamnă că aproximativ patru din zece manageri anticipează scumpiri ale lucrărilor în perioada imediat următoare. În comerțul cu amănuntul, indicele este și mai ridicat, ajungând la +45,1%, indicând faptul că majoritatea managerilor se așteaptă la creșteri de prețuri.
Aceste anticipații din partea managerilor au un impact direct asupra consumatorilor. Ele preced ajustările de prețuri în contracte și la raft. Pentru un cumpărător de locuințe sau un client al unui supermarket, semnalul transmis spune clar că nu sunt de așteptat reduceri semnificative de prețuri în viitorul apropiat. Analiza acestor tendințe în construcții este deosebit de importantă, deoarece costurile lucrărilor de construcții – manoperă, materiale, transport – se transmit în prețul final al locuințelor noi.
Stabilitate în servicii și comerț, dar fără avânt
Sectorul serviciilor și comerțul cu amănuntul arată semne de stabilitate, dar fără un impuls prea mare. În servicii, indicele de conjunctură pentru cerere este de -2,3%, mai mulți manageri anticipând o ușoară scădere decât o creștere a cererii. Numărul de salariați urmează același trend, cu un indice de -2,5%. În comerțul cu amănuntul, cifra de afaceri este anticipată la +4,3%, cu o ușoară creștere a numărului de angajați (+5,6%), singurul sector cu așteptări pozitive în ceea ce privește forța de muncă.
Stagnarea cererii în servicii, combinată cu prețurile în creștere, conduce la o diminuare a puterii de cumpărare a consumatorilor.
În contextul acestor tendințe economice, Banca Națională a României (BNR) a menținut rata de politică monetară la 7% în ședința din 9 mai, dar a subliniat importanța monitorizării atente a evoluțiilor inflaționiste și a efectelor acestora.
