Conform Stiripesurse.ro: Academicianul Ioan Aurel Pop cataloghează ideologia „woke”, „cancel culture” și recentele eliminări ale unor monumente sau denumiri ca fiind manifestări ale unei societăți aflate în „delir”, considerând „corectitudinea politică” drept o formă de cenzură.
„Asta e o greșeală după părerea mea, alunecăm pe o pantă greșită”, a declarat academicianul Ioan Aurel Pop, referindu-se la tendințele actuale din societate. El a subliniat cum o parte din excesele societății americane ar fi contribuit la apariția unei figuri precum Donald Trump în peisajul politic. De asemenea, a menționat situații precum interzicerea piesei lui Shakespeare „Neguțătorul din Veneția” în Anglia din cauza acuzațiilor de cultivare a discriminării și antisemitismului.
Recent, la Muzeul de Artă al României, în cadrul expoziției „Ia românească”, titlul unor tablouri ale lui Grigorescu, precum „Țigănci”, a fost modificat în „Femei rome”, la solicitarea Ministerului Culturii. Academicianul a catalogat aceste acțiuni drept „prostii” și a afirmat că „acest tip de corectitudine politică este o formă de cenzură și arată regimuri dictatoriale”.
Problema antiromânismului și protecția identității naționale
Ioan Aurel Pop ridică problema lipsei unei apărări împotriva „antiromânismului”, în timp ce anumite ONG-uri par să alimenteze xenofobia. El susține că, deși există forme de antiromânism în spațiul public, nu există mecanisme clare de combatere a acestora.
„Cine ne apără pe noi de antiromânism? Sunt atâtea forme de antiromânism în viața cotidiană”, a întrebat academicianul, adăugând că anumite ONG-uri, prin promovarea interzicerii a statuilor sau a numelor de străzi, ar putea, paradoxal, să întărească antiromânismul și xenofobia, deoarece obiectul lor de activitate ar dispărea în absența unor astfel de manifestări. El sugerează că astfel de organizații ar putea aștepta apariția unor declarații interpretabile negativ din partea unor personalități.
Revolta lui Ioan Aurel Pop împotriva cenzurii academice și culturale
Academicianul consideră că interzicerea anumitor opere sau autori din motive ideologice este un semn alarmant spre un regim totalitar. El a exemplificat prin cazul bustului poetului Octavian Goga din Iași, care a fost îndepărtat în martie anul curent, la solicitarea Asociației pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad. Această solicitare a fost motivată de prevederile legii Vexler, care vizează evitarea afișării publice a unor persoane asociate cu organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Ioan Aurel Pop a comparat situația cu perioada stalinistă, când mari poeți români erau contestați. El a subliniat că Goga a luptat pentru unirea Transilvaniei cu România, un act firesc, și că nu poate fi acuzat de subversiune. Deși Goga a activat într-un partid de orientare fascistă la sfârșitul vieții și a ajuns prim-ministru pentru scurt timp, Pop susține că decretul-lege privind retragerea cetățeniei pentru un grup de evrei a fost pregătit anterior de Carol al II-lea și camarila sa, iar Goga nu a avut timp să aplice legea.
„Eu vreau să-mi arate cineva în opera poetică a lui Goga o poezie antisemită”, a provocat academicianul, argumentând că opera sa nu conține astfel de idei. El a adăugat că respingerea integrală a unui autor din cauza unor articole din tinerețe ar priva istoria culturii de capodopere.
Sursa: Stiripesurse.ro
