Piețele de acțiuni pariază pe detensionare în relațiile SUA-Iran, în ciuda blocadei impuse de Washington în Strâmtoarea Hormuz. Bursele europene și americane au crescut ieri, sugerând optimismul investitorilor cu privire la posibilitatea unui acord. Blocada, un punct strategic pentru traficul petrolier, a fost instituită de SUA la începutul acestei săptămâni.
Creșteri pe bursele din Europa și america
Indicele pan-european Stoxx 600 a înregistrat o creștere de 0,79%, ieri la ora 17:00 (ora României). Bursa din Frankfurt, cu indicele DAX, a urcat cu 1,24%. La Londra, indicele FTSE 100 a avut un avans de 0,16%. În Statele Unite, indicele Dow Jones Industrial Average s-a apreciat cu 0,46% la scurt timp după deschiderea sesiunii. Indicele S&P 500 a urcat cu 0,56%, iar Nasdaq Composite, care include companii de tehnologie, a crescut cu 0,96%.
Aceste creșteri indică o încredere a investitorilor, în ciuda tensiunilor din Orientul Mijlociu. Acțiunile reflectă, probabil, așteptările legate de evoluțiile diplomatice în curs.
Negocieri și reacții politice
Negocierile dintre Statele Unite și Iran, desfășurate în Pakistan, nu au adus progresele scontate. Cu toate acestea, sursele Reuters sugerează că tratativele ar putea fi reluate la Islamabad. Președintele Donald Trump a declarat că SUA „au fost contactate de cealaltă parte” și că iranienii „își doresc foarte mult să încheie un acord”. El a sugerat că blocada are ca scop atât forțarea revenirii la masa negocierilor, cât și redeschiderea Strâmtorii Hormuz.
Experții consideră că blocada navală de proximitate vizează limitarea veniturilor Iranului din vânzările de petrol. Michael Horowitz, fost adjunct al secretarului adjunct al Apărării al SUA, a explicat că această măsură face dificilă obținerea de beneficii financiare pentru Iran, în timp ce restricționează accesul altora.
Efectele asupra prețului petrolului și perspectivele
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) anticipează o „distrugere extinsă a cererii” de petrol. Conflictul din Orientul Mijlociu a generat deja perturbări majore ale aprovizionării și creșteri semnificative ale prețurilor. Țițeiul Brent a scăzut cu 3,25% ieri, ajungând la aproximativ 97 de dolari pe baril. Țițeiul West Texas Intermediate, referința americană, s-a depreciat cu 5,68%, ajungând la 92,6 dolari pe baril.
AIE estimează că cererea globală de petrol ar putea înregistra cea mai mare scădere de la pandemia de Covid-19. Se prognozează o scădere de 80.000 de barili pe zi în acest an. Inițial, cele mai mari reduceri ale consumului au fost înregistrate în Orientul Mijlociu și în Asia-Pacific, în special pentru naftă, gaz petrolier lichefiat și combustibilul pentru avioane.
Administratorul de active BlackRock a îmbunătățit perspectiva asupra acțiunilor din Statele Unite. Analistii BlackRock consideră că impactul limitat al războiului și rezultatele solide ale companiilor vor crea un context favorabil. Ei au notat că „probabilitatea ca SUA și Iranul să revină la război este redusă”. În plus, companiile din indicele S&P 500 sunt așteptate să înregistreze o creștere a profiturilor de 12,6% în primul trimestru.
