Conform Economistul.ro: Piața energetică, la răscruce: ieșirea din plafonare și redefinirea consumatorului vulnerabil, provocări majore
România se confruntă cu o dilemă strategică în sectorul energetic, marcat de ani de intervenții guvernamentale excepționale. Pe fondul crizei energetice europene și al volatilității prețurilor, statul a impus măsuri masive de plafonare și compensare, suspendând, de facto, o piață concurențială. Acum, provocarea nu mai este cum să protejăm consumatorii, ci cum să ieșim inteligent din aceste mecanisme, avertizează Oana Ijdelea, managing partner al Ijdelea & Asociații.
Reconstruirea unei piețe: strategii pentru ieșirea din plafonare
Piața energetică dintr-o țară, fie ea și România, nu poate funcționa pe termen lung bazându-se exclusiv pe decizii administrative care substituie mecanismele economice. Protejarea consumatorului nu trebuie confundată cu protejarea artificială a tuturor. O strategie credibilă de ieșire din plafonare este prima urgență. Eliminarea bruscă a măsurilor de protecție poate genera șocuri semnificative, dar menținerea lor pe termen nedefinit duce la efecte adverse majore.
Furnizorii își reduc apetitul pentru concurență, iar investitorii reevaluează piața locală, în timp ce semnalele reale de preț sunt distorsionate. Prețul energiei, crucial pentru ghidarea investițiilor viitoare, este blocat sau modificat administrativ. Ieșirea din această situație necesită o abordare graduală, predictibilă și comunicată din timp. Consumatorii și furnizorii trebuie să cunoască calendarul revenirii la mecanisme concurențiale, iar investitorii au nevoie de un cadru normativ stabil pentru a evalua riscurile.
Redefinirea consumatorului vulnerabil: țintirea corectă a ajutoarelor
Vulnerabilitatea energetică este adesea tratată ca o categorie generică în dezbaterea publică românească, însă reprezintă o temă complexă de politică publică. Nu orice consumator afectat de creșterea prețurilor este, automat, unul vulnerabil. Generalizarea ajutoarelor, bazată pe această premisă, duce la risipirea resurselor publice și la o mai mică protecție pentru cei cu adevărat necesită sprijin.
Din perspectivă juridică și economică, vulnerabilitatea trebuie definită prin criterii clare: nivelul veniturilor, eficiența energetică a locuinței, accesul la surse alternative de încălzire, ponderea cheltuielilor energetice în bugetul gospodăriei și particularitățile sociale. Protecția socială eficientă înseamnă identificarea precisă a celor care au nevoie de sprijin, permițând astfel menținerea disciplinei economice a pieței și protejarea categoriilor cu adevărat vulnerabile. Această distincție devine și mai importantă în contextul electrificării accelerate și al obiectivelor europene privind reducerea emisiilor.
Efecte juridice și fiscale: predictibilitatea, cheia investițiilor
Intervențiile fiscale și parafiscale adoptate în ultimii ani au generat un număr semnificativ de litigii între operatorii economici și autoritățile statului. Dincolo de rezultatul fiecărei cauze, problema mai profundă este legată de predictibilitatea regimului juridic. Capitalul privat poate accepta fiscalitate ridicată și reglementări stricte, dar acceptă greu impredictibilitatea. Modificarea frecventă a regulilor, inclusiv cu efecte retroactive, crește costul de finanțare și amână proiecte.
Mai puține investiții înseamnă capacități de producție reduse, dependență mai mare de importuri și presiune asupra balanței comerciale. Toate acestea se traduc, în final, în costuri suportate de întreaga economie și de consumatorul pe care statul a încercat inițial să îl protejeze. Energia, de la infrastructură critică la securitate națională, necesită o arhitectură post-plafonare care să combine protecția consumatorului vulnerabil, funcționarea concurențială a pieței și stimularea investițiilor private.
O piață matură nu este cea în care statul controlează prețurile, ci aceea în care consumatorul este protejat, investitorul are încredere să își asume riscuri, iar concurența generează eficiență și securitate energetică. Aceasta este miza reală a perioadei următoare: începerea unei noi etape de maturizare a pieței energetice românești.
Sursa: Economistul.ro
