Studiul CREDU arată: Paștele amplifică comportamentele nesănătoase, nu le creează
Perioada sărbătorilor pascale, percepută adesea ca un timp al bucuriei și al revederii, poate ascunde, de fapt, o amplificare a comportamentelor nesănătoase. Un studiu recent realizat de Centrul de Cercetare, Educație și Comunicare pentru Sănătate Publică, pe un eșantion de 1.200 de persoane, sugerează că sărbătorile nu generează obiceiuri nocive noi, ci le intensifică pe cele deja existente.
Cercetarea a implicat, de asemenea, 20 de medici și specialiști, și a analizat 300 de mesaje legate de obiceiuri nesănătoase. Rezultatele evidențiază un tipar specific: presiune, urmată de epuizare, compensare, repetiție, normalizare și, în final, cronicizare. Sărbătorile activează simultan mai mulți factori de risc, precum presiunea socială, epuizarea acumulată și lipsa rutinei zilnice.
Capcana normalizării comportamentelor nesănătoase
Un aspect crucial subliniat de studiu este mecanismul de autojustificare socială. Expresia „ca tot omul, de sărbători” nu este doar o vorbă, ci un mecanism psihologic real care reduce percepția riscului. Datele arată că 58% dintre români normalizează comportamentele nesănătoase prin comparația cu ceilalți. Această normalizare blochează conștientizarea și întârzie schimbarea.
Medicii confirmă, de asemenea, ceea ce arată datele. După sărbători, crește numărul consultațiilor legate de efectele comportamentelor nesănătoase. „Pacienții ajung în cabinet nu pentru comportamentul în sine, ci pentru efectele lui: oboseală cronică, anxietate, relații afectate. Perioadele de sărbători intensifică tot ce era deja prezent”, explică Psih. Mrd. Ortansa Mărgărit, Psihoterapeut. Literatura de specialitate susține aceleași concluzii: sărbătorile combină factori care favorizează comportamentele compensatorii: ruptura de rutină, interacțiuni sociale intense, presiunea de a „fi bine” emoțional.
Paștele: masa festivă și „migrarea compensării”
Masa de Paște este un moment critic, unde comportamentele devin vizibile. Dr. Daciana Toma, Medic Primar Medicină de Familie, afirmă: „Masa de Paște este momentul în care „migrarea compensării” devine cel mai vizibilă. Stresul acumulat își caută o supapă rapidă, iar contextul social o legitimează.”
CREDU identifică șapte factori emoționali de bază („Umbre”) care stau la originea comportamentelor nesănătoase: tensiunea neexprimată, anxietatea de fond, singurătatea, presiunea socială, plictiseala, epuizarea cronică și durerea emoțională nerezolvată.
Soluția propusă: conștientizare, nu restricții
În loc de restricții, CREDU propune o abordare diferită prin programul național Alegeri pentru Sănătate și instrumentul ROA (Reglajul Obiceiurilor prin Alegeri). Acesta este un ghid practic care pornește de la o întrebare simplă: „Ce nevoie reală acoperă acest obicei?”. Conform specialiștilor, abordarea bazată pe vinovăție sau restricții nu rezolvă problema de fond. Programul CREDU adresează direct această nevoie de înțelegere, fără judecată.
Platforma educațională algeripentrusanatate.ro continuă acest demers printr-o comunitate dedicată înțelegerii comportamentelor, fără judecată. Oana Voicu, fondator CREDU, specialist în educație și promovarea sănătății, subliniază: „Un obicei nesănătos nu dispare când îl interzici, ci când nevoia din spatele lui găsește un alt răspuns”.
