Conflictul din Orientul Mijlociu: Statele Unite și Israelul, atacuri asupra Iranului, cu implicații majore pe piețele globale
Statele Unite și Israelul au lansat un atac asupra Iranului, concentrându-se asupra conducerii acestei țări. Această acțiune a amplificat tensiunile în regiune, punând Orientul Mijlociu pe un curs potențial de conflict major. Fostul președinte american, Donald Trump, a declarat că acest atac ar putea pune capăt amenințărilor la adresa securității și ar putea oferi iranienilor oportunitatea de a-și schimba conducerea. Iranul a răspuns rapid, lansând rachete către Israel, ceea ce a generat îngrijorare în rândul țărilor arabe producătoare de petrol din Golful Persic, crescând probabilitatea unei escaladări. Potrivit estimărilor experților, impactul acestor evenimente se va resimți puternic pe piețele financiare globale.
Creșterea prețului petrolului: Un indicator al instabilității
Petrolul este adesea considerat barometrul principal al tensiunilor din Orientul Mijlociu. Iranul, un important producător de petrol, este situat strategic, fiind vizavi de Peninsula Arabică, o regiune bogată în resurse petroliere, și în apropierea Strâmtorii Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din oferta globală de petrol. Un conflict de amploare în această zonă ar putea restricționa livrările de petrol pe piața mondială, determinând creșterea prețurilor.
În contextul actual, țițeiul Brent se tranzacționa recent la aproximativ 73 de dolari pe baril, prețul fiind deja cu 20% mai mare de la începutul anului. Unele companii petroliere mari și firme importante de trading au suspendat transporturile de țiței și combustibil prin Strâmtoarea Hormuz, indicând o precauție sporită în fața riscurilor.
William Jackson, economist-șef pentru piețe emergente la Capital Economics, estimează că, chiar și într-un scenariu de conflict limitat, prețul petrolului Brent ar putea ajunge la 80 de dolari pe baril, atingând nivelul maxim înregistrat în timpul războiului de 12 zile cu Iranul, în iunie anul trecut. În cazul unui conflict prelungit care afectează aprovizionarea, prețurile petrolului ar putea crește până la 100 de dolari pe baril, adăugând între 0,6 și 0,7 puncte procentuale la inflația globală.
Oscilații pe piețele financiare și activele de refugiu
Un astfel de conflict ar putea accentua volatilitatea pe piețele globale, care au înregistrat deja mișcări importante în acest an, influențate de politicile comerciale și de vânzările masive de acțiuni din sectorul tehnologic. Indicele de volatilitate VIX, cunoscut și sub numele de „indicele fricii”, a crescut cu o treime în acest an, iar volatilitatea implicită a obligațiunilor americane (MOVE) a crescut cu 15%.
Experții anticipează, de asemenea, impactul pe piețele valutare. În timpul războiului din iunie, indicele dolarului a scăzut cu aproximativ 1%, dar această scădere a fost de scurtă durată, revenind la normal după câteva zile. Analistii de la CBA notează că „amploarea scăderii va depinde de cât de mare și de cât de durabil se preconizează a fi conflictul.” Dacă conflictul s-ar prelungi și ar afecta aprovizionarea cu petrol, este de așteptat ca dolarul american să crească față de majoritatea valutelor, cu excepția yenului japonez și a francului elvețian. SUA, fiind un exportator net de energie, ar putea beneficia de pe urma prețurilor mai mari la petrol și gaze.
Șechelul israelian este, de asemenea, un activ care va reacționa. Moneda a scăzut cu 5% la începutul războiului din iunie și a reacționat după lovirea consulatului Iranului din Damasc, în aprilie 2024, și după ce Iranul a lansat rachete spre Israel, în octombrie. Cu toate acestea, JPMorgan consideră că de data aceasta ar putea fi diferit dacă conflictul și creșterea primelor de risc de piață se vor dovedi a fi mai persistente. „Acest lucru ar fi valabil mai ales dacă confruntarea cu Iranul declanșează, de asemenea, operațiuni mai intense împotriva aliaților Iranului”, a declarat banca.
În astfel de momente, activele considerate refugii sigure, precum francul elvețian, aurul și argintul, sunt de așteptat să înregistreze o creștere a cererii. Francul elvețian, considerat un refugiu în perioade de instabilitate, este de așteptat să crească, ceea ce ar putea crea dificultăți pentru Banca Națională a Elveției. Aurul a înregistrat deja o creștere de 22% în 2026, iar argintul este, de asemenea, pe un trend ascendent.
Perspective și impactul imediat pe piețe
Tranzacțiile de pe bursele din Orientul Mijlociu, începând cu cele din Arabia Saudită și Qatar, vor oferi o primă indicație a sentimentului investitorilor. Deși aceste piețe sunt strâns legate de prețul petrolului, o escaladare a conflictului ar putea afecta toate economiile. Analiștii sugerează că piețele ar putea înregistra scăderi, în cazul în care ostilitățile continuă. Indicele bursier de referință al Arabiei Saudite (TASI) a scăzut cu 1,3% în ultimele cinci zile de tranzacționare, fiind deja a doua săptămână consecutivă de scăderi. Piața principală din Dubai (DFMGI), care se redeschide luni, a scăzut, de asemenea, în ultimele două săptămâni.
Companiile aeriene globale au anulat zborurile în Orientul Mijlociu, iar acțiunile lor ar putea fi afectate dacă conflictul se extinde și mai mult. În același timp, producătorii europeni de armament, care au crescut cu 10% în acest an, ar putea beneficia de pe urma unei cereri sporite.
