România, între digitalizare și inovație: unde suntem și încotro ne îndreptăm
România se confruntă cu un paradox. Deși infrastructura de internet este deosebit de performantă, progresele în digitalizare și inovare sunt insuficiente. Această concluzie a reieșit în cadrul evenimentului „Identitate: De la cartea electronică la portofelul european”, organizat de Edge Institute, unde experți în tehnologie, antreprenori și sociologi au analizat stadiul transformării digitale în România.
Inovarea, un domeniu în regres
Răzvan Rughiniș, co-fondator Innovation Labs și profesor la Universitatea Politehnica București, a atras atenția asupra unei scăderi a indicatorilor de inovare în România între 2018 și 2025. „Nu doar că suntem pe ultimul loc, dar suntem chiar un pic mai jos”, a afirmat acesta. Cauzele stau în scăderea numărului de doctoranzi și reducerea finanțării în cercetare-dezvoltare în mediul privat. Chiar dacă există cadrul legislativ necesar, implementarea acestuia este dificilă. „Avem un cadru legislativ, dar adesea modul de aplicare al acestui cadru legislativ, de oferire a stimulentelor financiare pentru activitățile de cercetare este atât de greu, încât doar companii foarte mari își permit să documenteze astfel de activități de cercetare”, a adăugat Rughiniș.
Pe de altă parte, există și exemple pozitive. Ghișeul.ro, platforma cu servicii publice, a înregistrat o creștere de 25% a numărului de utilizatori într-un an, ajungând la 3 milioane. Acest lucru a generat un impact economic pozitiv, concretizat printr-o creștere a colectării TVA cu aproximativ 7 procente. Pentru Rughiniș, astfel de rezultate schimbă perspectiva asupra digitalizării și arată că există potențial atunci când soluțiile sunt implementate corect.
Un studiu AtlasIntel arată că majoritatea românilor au interacționat cu servicii publice online în ultimul an: 60,2% au plătit taxe și impozite, 49,6% au folosit programări online, iar 32,6% au făcut programări online la spitale publice. Cu toate acestea, deși cetățenii sunt deschiși la digitalizare, perspectiva asupra nivelului acesteia se menține la un nivel lacunar.
Provocările colaborării cu statul
Deși România are o infrastructură de internet bună, lipsesc platformele digitale bine dezvoltate. „Trebuie să fie un pic mai bună conlucrare între organismele statului care atestă aceste activități de cercetare, pentru că până la urmă și nouă ca societate ne folosește în schimbarea acestei percepții,” a adăugat Rughiniș. Experiența utilizatorilor în interacțiunea cu platformele publice este sub așteptări. „Spre deosebire de aplicațiile comerciale în care era că un utilizator îți lasă un feedback e cineva care să răspundă „Mulțumim pentru feedback-ul lăsat”. La noi sunt foarte puține feedback-uri și pentru că toate aceste ministere lansează aplicația și este datoria cetățenilor să o folosească, iar dacă nu reușesc și dau feedback e vina lor,” a explicat Rughiniș.
Din perspectiva ecosistemului de inovare, colaborarea cu statul rămâne dificilă. „Dacă vreți să aduceți valoare, nu lucrați cu statul,” a transmis Rughiniș, citând experiența mentorilor și antreprenorilor din Innovation Labs.
Cetățenii vor digitalizare, dar înțelegerea este diferită
Studiul AtlasIntel arată că majoritatea românilor doresc să interacționeze cu statul online. Aproximativ 70% dintre utilizatorii serviciilor digitale publice sunt mulțumiți de experiența avută. Prioritățile pentru digitalizare sunt clare: documente digitale, sănătate și acces online la acte, cum ar fi rețete medicale sau adeverințe.
În prezent, se remarcă o creștere a numărului cetățenilor mulțumiți de experiența digitală, dar și o nevoie de a dezvolta în continuare platforme.
