Conform Digi24: Președintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului spre reexaminare proiectul de lege privind gestionarea populației de urs bruna, subliniind necesitatea unui mecanism mai eficient și mai bine fundamentat pentru intervențiile asupra exemplarelor cu potențial conflictual. Decizia vine după ce Curtea Constituțională declarase legea ca fiind constituțională, în ciuda obiecțiilor inițiale.
Aspecte criticate de către Administrația Prezidențială
În cererea de reexaminare, Președintele Iohannis punctează faptul că, deși obiectivul legii este legitim – protejarea vieții oamenilor și a bunurilor – soluțiile propuse în forma actuală nu oferă garanțiile operaționale necesare pentru un echilibru optim între siguranța comunităților și protecția strictă a speciei. Unul dintre principalele motive invocate este că repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu garantează în sine vizarea animalelor cu probleme reale de comportament. Se propune ca intervenția letală să prioritizeze exemplarele habituate și cu un istoric documentat de conflicte cu oamenii, selecția acestora fiind fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale.
Alte aspecte care necesită o reanalizare vizează nivelurile de prevenție stabilite pentru anii 2026 și 2027. Legea propune un nivel de prevenție de 859 de exemplare și un nivel de intervenție de 110 exemplare pentru anul 2026, aceleași cifre fiind aplicabile și în 2027, fără o evaluare intermediară obligatorie. Președintele atrage atenția că o cotă stabilită pentru un an nu poate fi presupusă automat ca fiind adecvată și pentru anul următor, populația de urși fiind dinamică, influențată de recoltări, mortalitate naturală sau accidentală, braconaj, reproducere și schimbări de habitat.
Necesitatea unui registru electronic și regândirea interdicțiilor
O altă problemă semnalată se referă la lipsa unui mecanism unic și centralizat care să permită autorităților monitorizarea în timp real a numărului de recoltări efectuate și a cotei rămase disponibile. Se propune implementarea unui registru electronic național, administrat de autoritatea centrală pentru protecția mediului, care să conțină date detaliate despre fiecare exemplar recoltat, inclusiv fondul cinegetic, data, ora, coordonatele, temeiul recoltării, date despre persoanele responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, alături de documentație foto-video și probe biologice. Un astfel de sistem ar bloca automat orice nouă recoltare după atingerea nivelului alocat și ar notifica autoritatea.
Președintele solicită, de asemenea, reformularea articolului referitor la interdicția de vânătoare pentru femelele însoțite de pui. Formularile actuale condiționează aplicarea interdicției de stabilirea unei vârste cronologice precise, care este dificil de determinat cu certitudine în teren. Diferențele morfologice între puii de un an și nouă luni și cei de doi ani și câteva luni nu sunt suficient de evidente pentru a permite o decizie rapidă și verificabilă în momentul intervenției.
Contextul deciziei curții constituționale
Decizia de reexaminare vine după ce, în luna iunie, Curtea Constituțională a respins sesizarea formulată de președintele României, declarând legea ca fiind constituțională. Actul normativ în cauză modifică Ordonanța de Urgență nr. 81/2021, privind intervențiile împotriva urșilor care atacă persoane sau provoacă pagube materiale. Nivelurile de intervenție stabilite prin lege, de 859 de exemplare pentru prevenție și 110 pentru intervenție, sunt justificate prin necesitatea reducerii conflictelor om-urs și a pagubelor economice.
Sursa: Digi24
