Conform Libertatea: Gara de Nord din București păstrează cicatrici din aprilie 1944
Au trecut 82 de ani de la unul dintre cele mai devastatoare evenimente din istoria Capitalei, iar Gara de Nord, unul dintre cele mai tranzitate noduri feroviare din România, încă poartă urmele unui bombardament sângeros. Puțini dintre miile de călători care trec zilnic prin incinta gării observă, pe peronul 7, al treilea stâlp de susținere metalic prezintă urmele unei schije. Impactul a fost atât de puternic încât metalul s-a topit parțial, transformând acest element structural într-un martor mut al zilei de 4 aprilie 1944, când aproape 3.000 de oameni și-au pierdut viața.
860 de tone de bombe au lovit Bucureștiul
Bombardamentul din 4 aprilie 1944 a survenit în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial. Cu doar două zile înainte, trupele sovietice pătrunseseră pe teritoriul României, iar aviația anglo-americană își intensificase atacurile asupra infrastructurii considerate strategice. Bombardierele aliate decolau din bazele din Foggia, Italia, având drept ținte rafinării, căi ferate, poduri și gări folosite pentru transporturi militare.
În după-amiaza zilei de 4 aprilie, în jurul orei 14:00, Bucureștiul a fost ținta unor valuri succesive de bombardiere americane. Un număr impresionant de 220 de avioane B-17 „Flying Fortress” și 93 de bombardiere B-24 „Liberator” au lansat peste 860 de tone de bombe asupra orașului. Gara de Nord, considerată un punct crucial pentru transporturile militare către frontul din Moldova, a fost principala țintă a raidului.
Consecințe dramatice și mărturii cutremurătoare
Atacul nu s-a limitat doar la Gara de Nord. Au fost lovite puternic și cartierele Grivița și Cotroceni, precum și întreaga zonă de nord-vest a orașului. Unii martori ai vremii, precum istoricul Constantin C. Giurescu, consemnau în lucrarea sa „Istoria Bucureștilor” că populația nu se aștepta la un atac de o asemenea magnitudine. Mulți bucureșteni credeau că sunetele auzite erau doar parte a unor exerciții de apărare pasivă, obișnuite în acea perioadă.
Consecințele au fost catastrofale. Bilanțul oficial a înregistrat 2.942 de morți și 2.126 de răniți. Sute de locuințe au fost distruse complet, iar alte sute grav avariate. Cronicile vremii indică faptul că Gara de Nord a fost bombardată de șase ori, Gara Băneasa de patru ori, iar gara Chitila de opt ori. În triajul Bucureștiului, peste o mie de vagoane au fost incendiate și distruse. Tragedia a fost amplificată și de faptul că bombele au lovit și trenurile care transportau refugiați de război spre Capitală.
Scriitorul Mihail Sebastian, unul dintre martorii direcți ai dezastrului, a lăsat o mărturie tulburătoare după ce a ajuns în cartierul Grivița în ziua următoare bombardamentului. El descria o priveliște sfâșietoare: „De la Gară la Bulevardul Basarab, nici o casă, nici una n-a scăpat neatinsă. Se mai dezgroapă încă morți, se mai aud încă vaiete de sub dărâmături. Plouase puțin dimineața și peste toată mahalaua plutea un miros de noroi, de funingine, de lemn ars. Viziune, atroce, de coșmar.”
Astăzi, stâlpul de pe peronul 7 al Gării de Nord rămâne un memento al unei zile negre din istoria Bucureștiului. Urmele schijei sunt încă vizibile, amintind vizitatorilor că, dincolo de agitația cotidiană, locul păstrează încă amprenta unui eveniment care a schimbat iremediabil soarta orașului.
Sursa: Libertatea
