Poliția israeliană a interzis accesul Patriarhului latin de Ierusalim în Biserica Sfântului Mormânt pentru celebrarea liturghiei de Duminica Floriilor catolice, invocând motive de securitate. Biroul premierului Benjamin Netanyahu a declarat că nu a existat o „intenție răuvoitoare”, ci doar grija pentru siguranța cardinalului Pizzaballa. Decizia a stârnit însă un val de reacții critice din partea liderilor religioși și politicieni din întreaga lume.
Reacții internaționale și apeluri la respectarea libertății religioase
Cardinalul Pierbattista Pizzaballa și custodele Țării Sfinte, Francesco Ielpo, nu au putut ajunge la Biserica Sfântului Mormânt duminică, eveniment care a declanșat nemulțumire. Patriarhia Latină a Ierusalimului a subliniat că aceasta este „pentru prima dată de secole” când liderii Bisericii au fost împiedicați să celebreze liturghia din Duminica Floriilor. Comunicatul oficial al Patriarhiei a descris gestul ca pe „un precedent grav” și o dovadă de „lipsă de considerație” față de credincioșii din întreaga lume.
Reacții vehemente au venit din partea unor personalități politice importante. Giorgia Meloni, șefa guvernului italian, a catalogat interdicția drept „o ofensă” la adresa credincioșilor și a „întregii comunități care recunoaște libertatea religioasă”. Ministrul de Externe italian, Antonio Tajani, a anunțat convocarea ambasadorului Israelului la Roma. Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat decizia poliției israeliene, adăugând că aceasta „se adaugă înmulțirii preocupante a încălcărilor statutului Locurilor Sfinte de la Ierusalim”. De asemenea, Ministerul de Externe iordanian a denunțat o „încălcare flagrantă” a statutului istoric și juridic.
Motivele invocate de autorități și impactul asupra credincioșilor
Poliția israeliană și-a justificat decizia prin complexitatea zonei Orașului Sfânt și a Locurilor Sfinte, argumentând că aceasta nu permite accesul rapid al echipelor de urgență în cazul unui eventual atac. Autoritățile au impus restricții pentru adunări mari, anulând chiar și tradiționala procesiune din Duminica Floriilor, care atrage anual mii de credincioși. Patriarhia Latină de Ierusalim a subliniat că bisericile au respectat toate restricțiile impuse de la începutul conflictului.
Biroul premierului Netanyahu a asigurat că forțele de securitate lucrează la un plan care să permită responsabililor religioși să se roage la Sfântul Mormânt în zilele următoare. Cu toate acestea, interdicția a generat o undă de șoc în rândul comunității creștine. Conform estimărilor din 2023, creștinii reprezintă mai puțin de 2% din populația Țării Sfinte, în timp ce în 1948, la crearea statului Israel, proporția era de peste 18%.
Într-o declarație de presă, Poliția israeliană a anunțat că, începând de luni, vor fi permise pelerinajele la Biserica Sfântului Mormânt, cu condiția respectării măsurilor de securitate sporite.
