Nanomaterialul care distruge celulele canceroase, descoperit de cercetătorii americani
O echipă de cercetători de la Oregon State University a dezvoltat un nou nanomaterial cu potențialul de a distruge celulele canceroase din interior, lăsând țesutul sănătos intact. Noua cercetare, publicată în jurnalul Advanced Functional Materials, deschide noi perspective în domeniul terapiei chemodinamice (CDT), o abordare promițătoare în lupta împotriva cancerului. Descoperirea reprezintă un pas important în dezvoltarea unor tratamente mai eficiente și cu efecte secundare reduse pentru pacienții diagnosticați cu cancer.
Cum funcționează noul nanomaterial
Odată ajuns în interiorul unei celule tumorale, materialul proiectat de cercetători declanșează două reacții chimice simultane. Aceste reacții copleșesc celula canceroasă cu stres oxidativ, un proces care duce la deteriorarea și distrugerea acesteia. În același timp, țesutul sănătos din jur rămâne neafectat, datorită mecanismului selectiv de acțiune al nanomaterialului.
Cercetarea inovatoare a fost condusă de Oleh Taratula, Olena Taratula și Chao Wang de la Colegiul de Farmacie al OSU. Principala provocare a cercetătorilor a fost depășirea limitărilor agenților CDT existenți. „Aceștia generează eficient fie radicali hidroxil, fie oxigen, dar nu pe amândoi, și adesea le lipsește activitatea catalitică suficientă pentru a susține o producție robustă de specii reactive de oxigen”, a explicat Oleh Taratula.
Pentru a rezolva această problemă, echipa a creat un nou nanoagent CDT pe baza unei structuri metalo-organice (MOF) pe bază de fier. Această structură are capacitatea de a produce atât radicali hidroxil, cât și oxigen, sporind eficacitatea în combaterea cancerului.
Rezultate promițătoare în studiile preclinice
„Când am administrat sistemic nanoagentul nostru la șoareci purtători de celule de cancer mamar uman, acesta s-a acumulat eficient în tumori și a eradicat complet cancerul fără efecte adverse”, a declarat Olena Taratula. Studiile efectuate pe animale au demonstrat o regresie totală a tumorilor și prevenirea recurenței, fără a prezenta semne de toxicitate sistemică.
MOF a demonstrat o toxicitate puternică asupra mai multor linii celulare canceroase, provocând daune minime celulelor non-canceroase. În cadrul experimentelor preclinice, tumorile au dispărut complet și nu au reapărut, iar animalele nu au prezentat efecte secundare negative.
Înainte de eventualele studii pe oameni, cercetătorii intenționează să testeze acest tratament pe alte tipuri de cancer, inclusiv cancerul pancreatic agresiv. Scopul este de a stabili dacă abordarea poate fi eficientă și pe o gamă mai largă de tumori.
