Un secol de tensiuni: Istoria tumultoasă a relațiilor dintre Statele Unite și Iran
Relațiile dintre Statele Unite ale Americii și Iran sunt marcate de un secol de tensiuni constante, cu momente de conflict deschis și perioade de aparentă acalmie. Deși geografic distanțate, cele două țări au fost adesea prinse într-un joc diplomatic complex, cu interese contradictorii și evenimente istorice care au amplificat animozitățile.
Influența britanică, lovitura de stat și naționalizarea petrolului
Rădăcinile acestor dispute pot fi urmărite până în secolul al XIX-lea, când imperiile britanic și rus se luptau pentru influență în Persia, actualul Iran. Marea Britanie, temându-se de expansiunea rusească, a intrat în țară și a început să joace un rol important în politica internă a Persiei. După Primul Război Mondial, britanicii și francezii au trasat granițele în Orientul Mijlociu, influențând puternic cursul evenimentelor.
O lovitură de stat din 1921 a adus la putere un regim pro-britanic, iar ulterior, în 1953, Statele Unite, cu ajutorul britanicilor, au orchestrat o nouă lovitură de stat, înlăturând guvernul lui Mohammad Mosaddegh, care naționalizase industria petrolieră. Această intervenție a marcat un punct de cotitură, inaugurând o perioadă de influență americană puternică în Iran. Șahul Mohammad Reza Pahlavi, instalat la putere, a condus țara timp de 25 de ani, sub tutela Washingtonului.
Criza ostaticilor și afacerea Iran-Contra
Relațiile s-au deteriorat dramatic în 1979, odată cu Revoluția Islamică condusă de ayatollahul Khomeini și cu criza ostaticilor de la ambasada americană din Teheran. 52 de cetățeni americani au fost ținuți captivi timp de 444 de zile, un eveniment care a marcat profund relațiile bilaterale. Criza ostaticilor a avut consecințe majore, inclusiv eșecul unei operațiuni militare americane de salvare, cunoscută sub numele de Operațiunea Eagle Claw.
În ciuda retoricii dure, administrația Reagan a fost implicată în afacerea Iran-Contra, un scandal în care Statele Unite au vândut arme Iranului, în ciuda embargoului impus. Scopul declarat era eliberarea ostaticilor americani din Liban și finanțarea rebelilor Contra din Nicaragua.
De la acordul nuclear la tensiunile actuale
Un alt moment dramatic a fost doborârea, în 1988, de către o navă americană, a unui avion de pasageri iranian, Iran Air 655, în care au murit 290 de oameni. Abia în 2015, în timpul președinției Obama, s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a relațiilor, prin semnarea acordului nuclear cu Iranul, care limita programul nuclear al Teheranului în schimbul ridicării sancțiunilor.
Acordul a fost abandonat de președintele Trump în 2018, restabilindu-se sancțiunile și amplificându-se tensiunile. Asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani de către SUA în 2020 a dus la escaladarea conflictului, cu atacuri reciproce și un atac cu rachete împotriva bazelor americane din Irak. Tot în 2020, Iranul a doborât un avion ucrainean, cu 176 de persoane la bord, din cauza unei erori.
Pe 28 februarie 2026 au început bombardamentele actuale din Iran, o rachetă Tomahawk lovind o școală de fete din Minab, omorând 182 de civili.
