Arheologii au descoperit o structură misterioasă, parțial îngropată, sub ruinele unui oraș antic din nord-vestul Deltei Nilului, în Egipt. Utilizând tehnici moderne de scanare, echipa a scos la iveală o construcție realizată din cărămizi de lut, veche de aproximativ 2.600 de ani. Descoperirea ridică noi întrebări despre istoria și funcția orașului, cunoscut sub numele de Tell el-Fara’in, sau Buto, în perioada greacă.
Tehnologie modernă, descoperiri antice
Echipa de arheologi, condusă de Mohamed Abouarab de la Universitatea Kafrelsheikh din Egipt, a folosit tehnologia de ultimă oră pentru a explora situl antic. Datorită depozitelor de noroi, apelor subterane și dimensiunilor considerabile ale sitului Tell el-Fara’in, săpăturile tradiționale s-au dovedit dificile. Prin urmare, cercetătorii au apelat la radare prin satelit și tomografie de rezistivitate electrică (ERT).
În 2018, imaginile radar Sentinel-1 au identificat anomalii pe suprafața sitului, indicând posibile structuri îngropate. Ulterior, procedura ERT a relevat o structură misterioasă în zona Kom C. Au fost plasati 24 de electrozi de oțel inoxidabil de-a lungul unui cablu de 69 de metri. Acești electrozi trimit curenți electrici în sol, iar rezistența întâmpinată este folosită pentru a înțelege ce se află dedesubt. Procesul a oferit 1.332 de citiri de rezistivitate, dezvăluind o structură din cărămizi de lut, cu o suprafață de aproximativ 25 pe 20 de metri, situată la 3 până la 6 metri adâncime.
Un posibil templu cu artefacte valoroase
Săpăturile ulterioare au confirmat ceea ce scanările detectaseră. Structura datează din perioada Saită, a 26-a dinastie egipteană, și includ diverse obiecte, amulete și alte artefacte. Descoperirile au inclus o figură hibridă intrigantă, combinând elemente de babuin, șoim și zeu pitic (Patikos). De asemenea, au fost identificate amulete înfățișând zeități egiptene cunoscute, precum Isis, Horus, Taweret și Wadjet.
Prezența acestor artefacte sugerează că structura ar fi putut avea un caracter religios. „Prezența amuletelor, a altarului și a altor obiecte ritualice sugerează că situl ar fi putut funcționa ca un templu, un complex de servicii religioase de un anumit fel, inclusiv cu funcție mortuară, sau ca o reședință preoțească”, au declarat cercetătorii implicați în studiu.
Următorii pași în explorarea sitului
Această descoperire importantă reprezintă un prim succes major pentru tehnicile de scanare utilizate de Abouarab și echipa sa. Planurile includ extinderea explorărilor la adâncimi mai mari ale sitului. Descoperirile sugerează că, pe lângă templul cunoscut, un altul ar putea rămâne ascuns sub un strat gros de argilă.
Cercetarea a fost publicată în jurnalul Acta Geophysica.
