Conform Adevărul: Proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, considerat cel mai avansat de acest tip din Europa, se confruntă cu o reanaliză majoră. La mai bine de patru luni de la adoptarea deciziei finale de investiție, o parte dintre condițiile esențiale pentru continuarea proiectului nu au fost îndeplinite. Negocierile cu Guvernul României și cu partenerii americani avansează mult mai lent decât se estima inițial, ridicând semne de întrebare asupra viitorului investiției.
Premierul interimar Ilie Bolojan a solicitat reevaluarea proiectului și a informat Ambasada Statelor Unite despre dificultățile întâmpinate. El a avertizat că există riscul pierderii fondurilor publice, investiția ajungând să valideze doar studii și documentații. Până în prezent, s-au cheltuit peste 240 de milioane de dolari, din care pentru achiziționarea terenului, funcționarea unei companii cu mulți angajați și realizarea unui studiu de fezabilitate.
Sprijin guvernamental și comercial, încă incert
Potrivit informațiilor obținute, proiectul nu beneficiază, în prezent, de un sprijin ferm, nici din punct de vedere comercial, nici la nivel guvernamental. Decizia finală de investiție, aprobată de acționari în februarie, era condiționată de atingerea unor etape succesive, care trebuiau raportate Ministerului Energiei. Termenele stabilite pentru raportare, iulie și septembrie, au trecut parțial, însă progresele sunt limitate.
Ministerul Energiei a solicitat încă din martie o situație privind îndeplinirea condițiilor, însă negocierile cu autoritățile și partenerii comerciali au înregistrat un avans minim. Acționarii vor decide în curând dacă proiectul continuă în forma actuală.
Un alt subiect pe agenda acționarilor vizează reevaluarea strategiei de implementare. Aceasta va compara stadiul actual al centralei de la Doicești cu evoluțiile pieței internaționale a SMR-urilor și cu alte tehnologii disponibile. Astfel, se va stabili dacă soluția aleasă în 2020 rămâne cea mai potrivită, luând în considerare și alte variante de dezvoltare, de la modificarea configurației centralei la noi modele de implementare.
Principalul obstacol identificat este lipsa unei garanții din partea statului român. Deși Exim Bank US și DFC (brațul investițional al guvernului american) ar putea acorda credite de aproximativ 7 miliarde de dolari, aceste fonduri nu pot fi accesate fără un mecanism de sprijin guvernamental. Acesta ar putea lua forma unor garanții suverane, a contractelor pentru diferență (CfD) sau a altor forme de ajutor de stat. Obținerea acordului Guvernului este esențială, urmând ca detaliile de implementare să fie negociate ulterior. Un avantaj al acestei formule de finanțare este că fondurile nu vor fi contabilizate în deficitul bugetar, aspect important dat fiind că România se află în procedura de deficit excesiv.
Mecanismul „1 plus 5” necesită clarificări
Mecanismul „1 plus 5”, prin care riscurile aferente primului reactor ar urma să fie împărțite cu partenerii americani, se află încă la nivel de principiu. În această variantă, doar primul modul ar fi achiziționat direct de RoPower, celelalte cinci urmând să fie plătite doar după ce primul reactor își demonstrează funcționarea conform parametrilor stabiliți. O alternativă implică achiziționarea tuturor celor șase module de la început, dar cu obligația NuScale de a rambursa costul ultimelor cinci dacă primul reactor nu atinge performanțele asumate.
Partea americană a acceptat aceste mecanisme și posibilitatea replicării tehnologiei în alte amplasamente doar la nivel de principiu. Negocierile concrete continuă, însă lipsa unui angajament ferm din partea Guvernului României împiedică avansarea proiectului.
Autorizația de mediu și legislația nucleară, noi provocări
Pe lângă problemele de finanțare, proiectul se confruntă și cu dificultăți de reglementare. Legislația nucleară actuală din România este adaptată tehnologiei CANDU, specifică centralei de la Cernavodă, care necesită zone de excludere extinse. Reactoarele NuScale, funcționând cu apă ușoară, ar putea opera cu o zonă de excludere limitată la amplasamentul centralei. Adaptarea cadrului legislativ ar presupune modificări legislative și o coordonare guvernamentală suplimentară, reprezentând un nou element de incertitudine pentru calendarul investiției.
Inițial proiectat ca o replică a unei tehnologii validate („second of a kind”), proiectul de la Doicești a devenit, după anularea în 2023 a proiectului pilot NuScale din SUA, o investiție „first of a kind” la nivel mondial. Această situație implică riscuri comerciale și tehnologice considerabil sporite, primul reactor urmând să funcționeze și ca proiect demonstrativ.
Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica a inclus în ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor din 15 iulie două puncte cruciale. Primul se referă la stadiul îndeplinirii condițiilor aprobate în februarie, iar al doilea la actualizarea strategiei de implementare. Situația detaliată a condițiilor va rămâne confidențială. În cazul în care etapa pre-EPC va fi aprobată conform calendarului, cheltuielile proiectului Doicești ar putea atinge, într-un singur an, aproape 900 de milioane de dolari, adăugându-se celor aproximativ 300 de milioane de dolari deja investiți. Rămâne de văzut dacă Guvernul va acorda garanțiile necesare și dacă partenerii americani vor transforma acordurile de principiu în angajamente ferme.
Sursa: Adevărul
