Conform Digi24: Oamenii trăiesc mai mult ca niciodată, însă această prelungire a vieții nu se traduce automat printr-o calitate mai bună. Un studiu global publicat în revista The Lancet Public Health, analizând date din 204 țări, dezvăluie că o parte semnificativă din anii câștigați în plus sunt petrecuți în suferință, cu afecțiuni sau dizabilități. Cercetarea atrage atenția asupra necesității ca sistemele de sănătate să prioritizeze nu doar longevitatea, ci și starea de bine a pacienților pe parcursul vieții.
Speranța de viață la nivel mondial a atins pragul de 73,8 ani, un succes atribuit, în mare parte, eradicării anumitor boli infecțioase, reducerii mortalității materne și infantile, dar și progreselor în managementul bolilor cronice. Cu toate acestea, autorii studiului subliniază un decalaj îngrijorător: speranța de viață sănătoasă nu a crescut în același ritm. Acest lucru înseamnă că individul trăiește mai mulți ani, însă o proporție mai mare din acești ani este marcată de boli care, deși nu pun viața în pericol imediat, afectează considerabil calitatea vieții. În medie, în anul 2023, oamenii au petrecut aproximativ 14,5% din viață într-o stare de sănătate precară.
Decalaje semnificative între speranța de viață și cea sănătoasă
Fenomenul este observat și în țările cu cea mai mare speranță de viață, unde perioada petrecută cu probleme de sănătate este prelungită, sugerând că afecțiunile debutează mai devreme în viață și se cronicizează. În statele cu venituri ridicate, aproape 15,7% din viață este afectată de boli sau dizabilități. La polul opus, regiunea Africii subsahariene prezintă cel mai mic decalaj între speranța de viață totală și cea sănătoasă. Țările de Jos, de exemplu, au înregistrat cea mai notabilă creștere a proporției vieții petrecute în condiții de sănătate precară, în timp ce Statele Unite, Australia și Canada se confruntă cu cele mai mari diferențe.
Afecțiuni precum cele musculo-scheletice, tulburările psihice și problemele de vedere sau auz acumulate odată cu vârsta sunt principalele cauze ale anilor petrecuți într-o stare de sănătate precară. La acestea se adaugă și traumatismele accidentale. În țările cu venituri mici, factorii precum deficiențele nutriționale, infecțiile respiratorii și tuberculoza contribuie, de asemenea, la povara bolilor. Principalele cauze de risc identificate includ excesul ponderal, malnutriția maternă și infantilă, fumatul, nivelul crescut al glicemiei și poluarea aerului. Consumul de droguri și alcool, precum și practicile sexuale neprotejate, au fost, de asemenea, semnalate ca factori de risc importanți în anumite regiuni.
Apel la investiții în prevenție și reabilitare
Autorii studiului avertizează asupra sustenabilității sistemelor de sănătate și asistență socială, subliniind necesitatea unor investiții sporite în măsuri de prevenție și în gestionarea bolilor cronice. Aceste progrese în sănătatea publică vor fi determinate nu doar de extinderea duratei de viață, ci și de îmbunătățirea calității acesteia. Măsurarea progresului ar trebui să includă atât longevitatea, cât și numărul anilor trăiți în stare bună de sănătate, necesită intervenții timpurii și servicii de prevenție și îngrijire mai eficiente.
Se recomandă investiții susținute în servicii de reabilitare, sănătate mintală, managementul bolilor cronice și acces extins la tehnologii de asistență și servicii integrate de îngrijire pe termen lung. Christopher Murray, autor principal al studiului, afirmă că viitoarele progrese în sănătatea populației vor veni din faptul că îi ajutăm pe oameni să trăiască mai sănătos, nu doar mai mult.
Sursa: Digi24
