București – Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat un comunicat oficial prin care explică motivele din spatele limitărilor impuse în prezent asupra internărilor în spitalele din România. Documentul subliniază caracterul temporar al acestor restricții, precum și necesitatea unei reforme a sistemului de finanțare a sănătății.
Cauzele limitărilor și impactul lor
Potrivit comunicatului CNAS, principalele cauze ale dificultăților actuale sunt adoptarea întârziată a bugetului pentru anul 2026 și introducerea unor plafoane lunare de cheltuieli. Aceste măsuri au creat o presiune administrativă asupra unităților sanitare, afectând ritmul internărilor. CNAS accentuează faptul că aceste restricții nu reflectă o lipsă reală de fonduri, ci mai degrabă un blocaj procedural și de organizare bugetară.
„Situația actuală are un caracter temporar, fiind determinată în principal de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026, precum și de introducerea, prin legea bugetului, a unor limite lunare de cheltuieli”, se arată în comunicatul CNAS.
Instituția subliniază că sistemul medical nu poate funcționa eficient pe baza unor limite rigide impuse lunar. Nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ, iar pacienții nu respectă un „calendar bugetar” atunci când se îmbolnăvesc. Amânarea tratamentelor poate genera riscuri majore pentru sănătatea populației.
Necesitatea reformei și problema eficienței
CNAS consideră că bugetul alocat pentru anul 2026 este relativ adecvat. Cu toate acestea, problema nu este doar nivelul finanțării, ci și modul în care sunt distribuiți și utilizați banii. Instituția insistă asupra unei schimbări fundamentale în modelul de finanțare a sistemului sanitar, propunând implementarea principiului „banii urmează pacientul”. Această abordare ar putea contribui la o mai bună alocare a resurselor și la creșterea calității serviciilor medicale.
În comunicat, CNAS atrage atenția asupra unor disfuncționalități majore în utilizarea fondurilor publice. Analizele preliminare arată diferențe semnificative între spitale similare, în ceea ce privește volumul activității medicale, performanța financiară și costurile serviciilor oferite. Un punct sensibil îl reprezintă achizițiile publice, unde există indicii de risipă și ineficiență.
Practici controversate și măsuri de control
CNAS semnalează apariția unor practici discutabile în anumite spitale publice. Unii manageri ar fi impus norme minime de internări (pentru a crește activitatea) sau norme maxime (pentru a se încadra în buget). CNAS dezaprobă ferm aceste măsuri, considerându-le nejustificate și potențial periculoase pentru pacienți. Aceste situații sunt deja în atenția corpului de control, iar instituția colaborează cu alte autorități pentru investigarea lor.
Mesajul general al CNAS este clar: situația actuală nu indică o criză de fonduri, ci o problemă de organizare și de politici publice. Limitarea internărilor nu ar trebui să devină o practică obișnuită, iar soluția pe termen lung constă în flexibilitate bugetară, finanțare orientată către pacient și creșterea eficienței în utilizarea resurselor.
