Conform Mediafax: Satul din Apuseni unde limba veche încă prinde glas
În inima Munților Apuseni, satul Mărgău păstrează un secret lingvistic de peste un secol. Locuitorii folosesc încă „gumuțeasca”, un jargon specific geamgiilor din localitate, care la un moment dat formau o breaslă renumită pe toată țara. Această limbă, cu un vocabular complet diferit de cel românesc, era o metodă de a păstra discreția în afaceri și de a-și proteja proprietatea intelectuală.
Potrivit informațiilor, limbajul este folosit „la nevoie”, sugerând o utilizare strategică. Cuvinte precum „abrion” pentru lapte, „hazaică” pentru femeie sau „doponește-te” cu sensul de „du-te de aici” demonstrează singularitatea vocabularului. Această particularitate face ca vorbitorii să fie greu de înțeles de către cei din afara comunității.
Vocabularul ascuns al geamgiilor
Gumuțeasca include o serie de termeni specifice, fiecare purtând o semnificație aparte în contextul activităților și vieții cotidiene a locuitorilor. De exemplu, „tălăuzești” înseamnă a vorbi gumuțeasca sau a înțelege, iar un „tălăuz” este o sticlă. Expediții precum „Munuc, s-asface deapsă!” exprimă aprecierea pentru o persoană ca fiind bună, în timp ce „Munuc, s-asface spurav!” avertizează asupra cuiva rău. Termeni ca „gadineală” pentru a mânca, „ţuică” pentru găină și „hoţ de lucruri” pentru găinar, dezvăluie o lume paralelă a sensurilor.
Vocabularul se extinde la termeni monetari, unde „piţule” sau „goloji” înseamnă bani, iar „milău” este bărbat, „milăiţă” fiind femeia. Termeni legați de consumul de băuturi sau de obiecte de zi cu zi completează acest inventar lingvistic. Astfel, „sfârlă” este o țigară, iar „hurtez” denumște o băutură. „Asface” indică prezența unei persoane, „a dosi” înseamnă a ascunde comori, iar „gomon” este porcul. Pentru transport, „ţolan” este calul, iar „toigă” reprezintă căruța. „Tistulaș” este utilizat pentru a desemna un polițist.
Tradiții și atracții turistice în Mărgău
Pe lângă moștenirea lingvistică, Mărgău se remarcă prin obiceiuri și obiective turistice deosebite. Un eveniment important este „măsurișul oilor”, un festival desfășurat în Valea Firii, satul Răchițel, care atrage participanți din toată comuna și din localitățile învecinate. Zona oferă și numeroase atracții naturale și culturale.
Printre acestea se numără biserici precum Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și Biserica Baptistă „BETEL”. Peisajele naturale spectaculoase includ Peștera Mare de pe Valea Firei, Peștera din Piatra Ponorului și Peștera Vârfurașu, toate recunoscute ca monumente naturale speologice. Pietrele Albe reprezintă o zonă peisagistică protejată, la fel ca și Cheile Văii Stanciului și Cascada Răchițele. Munții Apuseni – Vlădeasa sunt, de asemenea, o arie de protecție specială avifaunistică.
Comuna Mărgău este și locul de naștere al unor personalități notabile. Emil Boc, actualul primar al Clujului, s-a născut în Răchițele, sat component al comunei. De asemenea, au provenit din această zonă luptători anticomuniști precum Teodor Șușman și Iosif Capotă, dar și scrimerul Dumitru Mustață.
Sursa: Mediafax
