Conform Economistul.ro: Legea Biodiversității, un pas spre PNRR, dar cu compromisuri
Parlamentul României a adoptat definitiv, în ședința extraordinară din 6 august 2026, Legea privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Acest act normativ crucial deblochează o tranșă de aproximativ 972 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și integrează protecția mediului în mecanismele de subvenționare a fermelor. Cu toate acestea, analiza textului final, comparată cu Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice, relevă un decalaj major între ambițiile ecologice europene și cele naționale, agricultura ecologică fiind recunoscută oficial ca soluție pentru biodiversitate, dar cu ținte de implementare modeste.
Compromisul pesticidelor în Parlament
Parcursul legislativ al strategiei a fost unul anevoios. După aprobarea inițială de către Guvern ca Hotărâre de Guvern, documentul a fost retras pentru a fi transformat într-un act normativ cu putere de lege, la solicitarea Comisiei Europene. În timpul dezbaterilor parlamentare, textul a suferit modificări semnificative sub influența lobby-ului agriculturii convenționale. Astfel, ținta inițială de reducere cu 50% a pesticidelor și fertilizanților sintetici a fost înlocuită cu o obligație de „diminuare a riscurilor de poluare”. Din perspectiva asociației INTER-BIO și a organizației europene IFOAM Organics Europe, această modificare semantică poate îngreuna raportările viitoare către Bruxelles, deoarece măsura reală a reducerii riscurilor chimice se poate face cel mai eficient prin extinderea suprafețelor ecologice certificate, unde aceste inputuri sunt interzise.
INTER-BIO consideră că normele de aplicare ale noii legi nu recunosc pe deplin meritele agriculturii ecologice în procesul de restaurare a naturii. Asociația avertizează că diluarea obiectivelor de mediu în fața practicilor convenționale riscă să transforme această reformă într-o oportunitate ratată. Deși adoptarea legii deblochează fonduri europene vitale, compromisurile legislative, precum transformarea țintei de reducere a pesticidelor într-o simplă „diminuare a riscului de poluare”, îndepărtează România de standardele ecologice europene. Această abordare, considerată un compromis birocratic pe termen scurt, ar putea genera costuri pe termen lung și riscă penalizări din partea Comisiei Europene la evaluarea plăților din PNRR. INTER-BIO subliniază că cea mai sigură cale de a reduce riscul chimic este creșterea suprafețelor ecologice certificate, depășind ținta modestă de 5,7% asumată pentru 2030.
Radiografia cifrelor: Ambiții naționale sub umbrela europeană
Strategia europeană „De la fermă la furculiță” își propune 25% suprafețe agricole ecologice până în 2030, în timp ce România se situează pe ultimele locuri în UE, cu doar aproximativ 5,7% din suprafața agricolă utilizată certificată ecologic, conform raportului FIBL 2026. Planul Strategic Național a stabilit o țintă sub 6% pentru anul 2030. INTER-BIO atrage atenția asupra riscului ca România să rămână un simplu exportator de materie primă brută, ratând tranziția verde, dacă nu vor fi implementate stimulente financiare clare, inclusiv din fondurile de biodiversitate. Costin Lianu, președintele INTER-BIO, afirmă că România are șansa de a folosi banii din PNRR pentru a deveni un lider regional în agroecologie, susținând ferm că biodiversitatea se regenerează prin sprijinirea fermierilor ecologici, nu prin abandonarea terenurilor.
Planul Național de Acțiune identifică corect problema exportului de materie primă brută și deficitul de produse procesate ecologice pe piața internă. Pentru ca noua Lege a Biodiversității să devină o oportunitate economică reală, creșterea suprafețelor ecologice trebuie completată de măsuri precum investiții în logistică pentru centre de colectare, sortare și ambalare destinate sectorului bio, introducerea unor cote obligatorii de alimente ecologice în achizițiile publice verzi și publicarea de date transparente privind suprafețele bio productive. INTER-BIO propune ca fondurile din PNRR să fie direcționate prioritar către fermierii ecologici, prin plăți compensatorii substanțiale, și să se subvenționeze conversia către tehnologii bio, nu doar modificări de vocabular în lege. De asemenea, se solicită finanțarea din bugetul de mediu a băncilor de gene și sprijinirea utilizării de semințe tradiționale adaptate climatic.
Fermierii ecologici livrează, în medie, cu 30% mai multă biodiversitate și un număr crescut de organisme polenizatoare. Studiile climatice validate de IFOAM EU susțin aceste date. INTER-BIO cere ca fermele ecologice sau cele în curs de conversie, localizate în sau lângă arii degradate, să primească punctaj maxim la eligibilitatea pentru fondurile de restaurare ecologică prin PNRR/PAC. Se solicită, de asemenea, revizuirea țintei modeste de 5,5% din Planul Strategic Național și alocarea de fonduri pentru sprijinirea tinerilor fermieri ecologici, cu scopul atingerii unui prag de minim 10% până în 2030. Protejarea patrimoniului genetic vegetal național prin finanțarea băncilor regionale de semințe tradiționale este, de asemenea, o prioritate. Agricultura ecologică, prin tehnici biologice de protecție, rotația culturilor și polenizarea naturală, menține solul fertil, spre deosebire de chimizarea excesivă care degradează solurile din România.
Fondurile europene trebuie să ajungă direct la fermierii care livrează rezultate reale, protejând apa și solul tuturor românilor. În Vestul Europei, piețele bio și sprijinul guvernamental sunt solide, țări apropiindu-se de ținta UE de 25% suprafețe ecologice. România rămâne la coada clasamentului, iar actuala lege nu pare să îmbunătățească această poziționare. INTER-BIO își exprimă disponibilitatea de a participa activ la grupurile de lucru din cadrul ministerului, pentru a oferi expertiză tehnică la nivel european.
Sursa: Economistul.ro
