Restricții severe pentru reclamele la jocurile de noroc: un fost dependent explică efectul lor
Parlamentul dezbate în prezent două propuneri legislative care vizează o reglementare mai strictă a industriei jocurilor de noroc. Printre cele mai importante măsuri se numără interzicerea reclamelor la jocurile de noroc în intervalul orar 6:00-24:00, precum și restricții suplimentare privind vârsta de acces și publicitatea cu persoane publice. Un fost dependent de jocuri de noroc a împărtășit experiența sa cu privire la impactul reclamelor și al influenței acestora asupra dependenței.
Eusebiu*, un tânăr de 27 de ani din București, relatează cum jocurile de noroc au devenit o parte centrală a vieții sale în jurul vârstei de 23 de ani. „Inițial era doar la caterincă mersul într-o sală de jocuri”, își amintește el. Dependența sa a durat 2-3 ani, reușind să o depășească parțial cu ajutorul autoexcluderii de pe platformele online. Tânărul descrie o schimbare dramatică în viața sa din cauza jocurilor de noroc. „M-au prins cu adevărat după un an. Absolut tot ce am enumerat mai devreme a început să se clatine. Nici nu știu dacă mai pot vreodată să fie cum au fost”, explică Eusebiu.
Reglementări suplimentare și posibile limitări
Pe lângă restricțiile privind publicitatea, cele două legi în dezbatere prevăd și majorarea vârstei de acces în sălile de jocuri la 21 de ani și interzicerea apariției vedetelor sau a altor persoane publice în reclamele pentru jocurile de noroc. Eusebiu consideră aceste măsuri ca fiind benefice, dar sugerează că ar putea fi luate măsuri și mai stricte. „Să aducem în discuție subiecte de genul: câți bani ar avea voie un om să joace în funcție de veniturile sale? Sau crearea unei zone specifice unde cazinourile, în mod special orice local care are «păcănele» în meniu să își poată derula activitatea, nu în tot orașul, nu în toate orașele. Nu mai menționez de zona online”, afirmă tânărul.
În ceea ce privește impactul reclamelor, Eusebiu subliniază că acestea au creat un stres suplimentar, menținând dependența activă. „Mă simțeam terorizat uneori. Cum încercam să îmi iau gândul, apărea o reclamă pe YouTube, poate una pe televizor. Dacă mă uităm pe TV, dacă ieșeam pe afară nu mai zic…”, detaliază el. Tânărul amintește de atmosfera din sălile de jocuri și de presiunea de a continua să joace: „Hai, mă, încă 50 de lei și pleci, doar să-ți faci nebunia’, iar într-un final ajungeai oricum sa îi pierzi pe toți, e doar o problemă de timp ca jucător”. El consideră că, deși noile legi reprezintă un pas înainte, mai sunt multe de făcut pentru a aborda problema dependenței de jocurile de noroc.
În 2025, un studiu independent a relevat că 22,4% dintre liceeni au participat cel puțin o dată la jocuri de noroc, iar 24% dintre aceștia au început înainte de vârsta de 14 ani.
*Numele a fost schimbat la cererea persoanei intervievate.
