O treime din jaloanele din PNRR, în pericol: România riscă sute de milioane de euro penalități
România se confruntă cu întârzieri semnificative în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aproximativ o treime din investiții și reforme fiind în pericol de a nu fi finalizate la timp. Potrivit declarațiilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, penalitățile pentru nerespectarea termenelor ar putea ajunge la sute de milioane de euro pentru fiecare reformă ratată.
România a primit până acum 10,7 miliarde de euro, adică circa 50% din fondurile totale alocate prin PNRR. Totuși, ministrul a admis că o parte considerabilă din cele 10 miliarde de euro rămase este supusă unui risc ridicat de neimplementare. Aceste întârzieri afectează inclusiv proiecte majore de infrastructură, creând presiuni suplimentare pentru autorități.
Evaluarea jaloanelor și a riscurilor
Din cele 179 de jaloane și ținte aferente cererilor de plată 5 și 6, circa 65 sunt considerate a fi cu risc ridicat de neimplementare. Ministrul Pîslaru a subliniat că aproximativ o treime din fondurile rămase sunt în zona de risc, ceea ce generează îngrijorări majore.
„Avem circa o treime care sunt îndeplinite complet, o treime care sunt într-o zonă pe care o avem marcată cu galben, în care încă mai avem de tras, dar lucrurile arată bine și o treime unde există acest risc ridicat, 65 de ținte și jaloane cu risc ridicat, din totalul de 179”, a explicat oficialul.
Impactul întârzierilor și posibilele pierderi financiare
Analizele efectuate în cadrul Guvernului arată că cel puțin 14 reforme sunt afectate de întârzieri majore, fiecare dintre acestea riscă penalități considerabile. Penalitățile potențiale pentru fiecare reformă se ridică la peste 770 de milioane de euro, putând ajunge aproape la un miliard de euro.
Ministrul Pîslaru a menționat intenția de a monitoriza îndeaproape evoluția implementării, cu raportări periodice în spațiul public. Această măsură își propune să mobilizeze societatea în vederea rezolvării problemelor existente. Pierderile financiare se extind și asupra cererii de plată 3, unde doar jumătate din fondurile suspendate ar putea fi recuperate.
„În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR și toate au aceeași importanță, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate,” a declarat ministrul.
Până la finalul lunii aprilie, România ar putea primi o decizie de la Comisia Europeană privind cererile de plată 3 și 4, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro. Cu toate acestea, există componente ale proiectelor care nu mai pot fi remediate, cum ar fi cazul super agenției companiilor de stat (AMEPIP) și jalonul privind pensiile magistraților. Comisia Europeană nu a finalizat încă evaluarea, astfel încât sumele exacte ce vor fi pierdute nu sunt cunoscute.
