Războiul din Orientul Mijlociu amenință economia europeană: inflația crește și dobânzile rămân ridicate
Conflictul din Orientul Mijlociu va genera turbulențe pe piețele energetice, cu impact direct asupra inflației în Europa Centrală și de Est. Potrivit unei analize ING, acest context va determina băncile centrale din regiune să amâne reducerile de dobândă, sporind presiunile asupra economiilor deja vulnerabile. Evaluările experților indică o expunere semnificativă a unor state din regiune, cu implicații potențial severe.
Scumpirea petrolului și a gazelor naturale, un pericol iminent
Experții ING anticipează efecte imediate ale conflictului asupra prețurilor la energie. Piața petrolului este cea mai expusă, cu estimări care indică o creștere rapidă a prețului barilului de petrol Brent, posibil între 80 și 90 de dolari. În scenarii mai pesimiste, și în funcție de evoluția conflictului, prețul ar putea ajunge chiar la 100 de dolari sau, în cazuri extreme, până la 140 de dolari pe baril, dacă vor exista perturbări majore asupra ofertei.
În ceea ce privește gazele naturale, analiștii avertizează asupra unor mișcări și mai agresive pe piața europeană. Riscurile legate de livrările de GNL din Qatar complică situația. „Dacă piața va începe să includă în preț o perioadă extinsă de întreruperi ale livrărilor din Qatar, TTF ar putea urca la 80-100 euro/MWh”, se arată în raportul ING. Aceste evoluții vor afecta direct economiile dependente de importurile de energie, sporind presiunile inflaționiste.
România, vulnerabilă la șocurile energetice
Regiunea Europei Centrale și de Est este „în mod tradițional foarte expusă” la șocurile petroliere, din cauza dependenței de importuri și a anticipațiilor inflaționiste mai puțin bine ancorate decât în economiile dezvoltate, explică analiza. Turcia este considerată cea mai vulnerabilă, o creștere de 10% a prețului petrolului echivalând cu o creștere de 1,10 puncte procentuale a inflației.
România se situează pe locul secund în ceea ce privește sensibilitatea, cu un impact estimat la 0,50 puncte procentuale, urmată de Ungaria, cu 0,45 puncte procentuale. Polonia și Cehia sunt considerate relativ mai puțin expuse, datorită unei volatilități mai reduse a cursului de schimb și a unui mix energetic mai diversificat.
Băncile centrale amână relaxarea monetară
Perspectivele politicii monetare sunt influențate de noile evoluții. Analiza ING sugerează că majoritatea băncilor centrale din regiune vor adopta o atitudine de așteptare. „Este de așteptat ca băncile centrale să prefere să aștepte mai multă claritate, iar orice decizie imediată privind reducerea dobânzilor să fie amânată”, notează analiștii.
În Polonia, unde era anticipată o reducere de 25 de puncte de bază, aceasta „pare acum puțin probabilă”. În Ungaria, o nouă reducere ar putea fi amânată, dat fiind faptul că „anticipațiile inflaționiste rămân ridicate, iar un forint mai slab și prețuri mai mari la energie complică perspectiva”. În România, riscul amânării unei reduceri a dobânzii în luna mai crește, în funcție de durata conflictului.
Banca Națională a Ungariei a anunțat recent că va evalua impactul noilor evoluții asupra inflației și a politicii monetare în cadrul ședinței de politică monetară programată pentru luna mai.
