Înalta Curte dă în judecată Guvernul pentru neplata salariilor restante
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a depus o plângere prealabilă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Obiectul plângerii îl reprezintă refuzul acestora de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante, stabilite prin titluri executorii. Anunțul a fost făcut de Alin Ene, membru CSM ales din partea judecătorilor, pe data de 27 martie.
Situația vizează o serie de plăți restante către magistrați, generate de hotărâri judecătorești definitive prin care aceștia au câștigat drepturi salariale. Decizia ÎCCJ de a acționa în instanță subliniază tensiunile existente între sistemul judiciar și Executiv în ceea ce privește alocarea resurselor financiare pentru plata obligațiilor salariale.
O datorie de miliarde de lei
Problema plății drepturilor salariale restante nu este una recentă. În 2023, ÎCCJ și Parchetul General au decis creșterea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, retroactiv, invocând necesitatea uniformizării regulilor de salarizare și respectarea hotărârilor judecătorești.
O notă de informare confidențială a Ministerului Finanțelor, discutată în Guvernul Ciolacu în august 2023, a evidențiat sumele considerabile pe care statul le datora magistraților. Conform acesteia, în urmă cu doi ani, datoria statului către magistrați depășea 5,2 miliarde de lei, echivalentul a peste un miliard de euro. La această sumă se adăugau alte 4 miliarde de lei, reprezentând sume stabilite prin acte administrative. Datoria totală acumulată de stat ajungea la 9,1 miliarde de lei, adică aproape 2 miliarde de euro, reprezentând 0,57% din Produsul Intern Brut al României.
Un sistem salarial interpretabil
În iulie 2023, premierul de atunci, Ilie Bolojan, a declarat că în ultimii ani au fost înregistrate peste 20.000 de acțiuni în instanță pentru drepturi salariale, cauzate de o lege a salarizării considerată „neclară, interpretabilă”. Bolojan a menționat că guvernele precedente au pregătit și au fost nevoite să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei. Aceste declarații ilustrează complexitatea legislației salariale din sistemul judiciar și impactul acesteia asupra bugetului de stat.
În contextul actual, demersul ÎCCJ de a acționa în instanță subliniază importanța respectării hotărârilor judecătorești și asigurării resurselor financiare necesare pentru plata drepturilor salariale cuvenite magistraților. Rămâne de văzut care vor fi următorii pași în această dispută și cum va reacționa Guvernul la plângerea depusă de Înalta Curte.
