Sursa: HotNews
De la 6 ore la peste 11: Cum a ajuns trenul București-Timișoara să încetinească dramatic
În 1996, călătoria cu trenul de la București la Timișoara dura doar 6 ore și 25 de minute. Astăzi, aceeași distanță de 533 de kilometri se parcurge în peste 11 ore, cu o viteză medie de doar 48 km/h. Degradarea infrastructurii feroviare a transformat una dintre principalele magistrale ale României într-un traseu lung și plin de întârzieri. Potrivit experților, lipsa investițiilor și prioritățile de infrastructură din ultimele decenii au contribuit la această situație.
Șantierele și lipsa mentenanței, principalele cauze ale încetinirii
Viteza redusă a trenurilor pe ruta București-Timișoara este rezultatul unei combinații între șantierele active și lipsa mentenanței infrastructurii feroviare în ultimele decenii. Ștefan Roșeanu, consultant în domeniul feroviar, explică faptul că „acum avem o combinație între secțiuni care încă nu au fost reparate, cum ar fi proiectele de Quick Wins pe București – Craiova, și șantierele de modernizare și reconstrucție a căii ferate din zona Caransebeș – Timișoara – Arad. Vor începe și șantierele de pe Drobeta Turnu Severin – Caransebeș. Practic, o parte din această linie este în regim de șantiere și sunt restricții temporare de viteză, dar avem și zonele care nu au intrat în șantier încă și care au multe restricții de viteză din cauza lipsei de întreținere.”
Deși modernizarea infrastructurii este în curs, aceste lucrări generează ele însele întârzieri. Potrivit datelor, pe ruta București-Craiova-Timișoara, trenurile acumulează întârzieri de zeci de minute. Cele mai mari întârzieri, de 70-80 de minute, sunt înregistrate între Lugoj și Caransebeș, zonă în care sunt active șantiere.
Prioritizarea altor rute și amânarea modernizării
Potrivit expertului, după Revoluție, ramura sudică a coridorului IV, care include București-Craiova-Timișoara, a fost amânată pentru modernizare, fondurile fiind direcționate către ramura prin Transilvania. Lucrările de modernizare pe relația București-Timișoara nu au fost o prioritate, iar acest lucru a contribuit la degradarea progresivă a infrastructurii.
Ștefan Roșeanu oferă o perspectivă comparativă, menționând că „există o serie de nomenclatoare de lucrări, se fac și inspecții la linii, la instalații, se verifică diverse lucruri. Se fac reparații la 5-10 ani, există trenuri de lucru” în alte țări europene. În România, acest ciclu de mentenanță nu a fost implementat constant, ceea ce a dus la deteriorarea continuă a căii ferate.
Perspective și soluții pe termen scurt
Pentru a îmbunătăți situația, autoritățile au implementat proiecte de tip „Quick Wins”, care presupun intervenții rapide și punctuale pentru creșterea vitezei și siguranței. Aceste lucrări, finanțate prin PNRR, vizează reparații capitale și înlocuirea elementelor constitutive ale căii ferate, fără a înlocui însă nevoia de modernizare pe termen lung.
Lucrările de modernizare majoră pe ruta Caransebeș-Timișoara-Arad sunt în derulare, cu termene de finalizare estimate între 2026 și 2027. În paralel, sunt active proiecte Quick Wins, precum cele din sectorul București-Videle și București-Craiova. CFR Călători a raportat restricții permanente de viteză pe sectorul București-Videle, care generează o întârziere medie de 18 minute per tren.
CFR SA a anunțat recent demararea procedurilor pentru alte trei loturi de lucrări între Drobeta Turnu Severin și Caransebeș, estimate la 6,7 miliarde de lei, cu termene de finalizare cuprinse între octombrie 2030 și februarie 2032.
