Milioane de ucraineni refugiați în Uniunea Europeană rămân sub protecție, dar tot mai mulți aleg să se întoarcă acasă, chiar și în zonele afectate de conflict. Datele recente arată o dinamică complexă a crizei umanitare, pe fondul războiului prelungit.
Țările europene care găzduiesc cei mai mulți refugiați
Numărul cetățenilor non-UE care beneficiază de protecție temporară în statele membre ale Uniunii Europene a ajuns la 4,4 milioane în februarie 2026. Aceasta reprezintă o creștere ușoară față de luna precedentă, indicând un flux continuu de refugiați, chiar și la ani distanță de începutul războiului. Germania, Polonia și Cehia sunt principalele țări care găzduiesc refugiați ucraineni. Aceste state oferă acces la locuințe, servicii medicale, educație și sprijin financiar.
Creșteri ale numărului de beneficiari au fost înregistrate în 24 de state membre, cu cele mai mari creșteri în Germania, Cehia și Spania. Scăderi au fost raportate în Estonia, Franța și Luxemburg. Aproape 98% dintre beneficiari sunt cetățeni ucraineni. Aproximativ 43,5% sunt femei adulte, iar bărbații reprezintă puțin peste un sfert. Aproape o treime sunt minori, împărțiți relativ echilibrat între băieți și fete.
De ce aleg unii ucraineni să se întoarcă
În paralel cu numărul mare de refugiați, se observă și un fenomen de întoarcere în Ucraina. Peste 1,6 milioane de persoane s-au întors în zone apropiate de linia frontului, inclusiv în regiunile Harkiv, Donețk, Herson sau Sumî. Dificultățile financiare și dorul de casă sunt motivele principale invocate de aceștia. Aproximativ 55% dintre respondenți au indicat costurile ridicate ale vieții și dificultatea găsirii unui loc de muncă în țările gazdă.
De asemenea, trei sferturi dintre părinți afirmă că izolarea și lipsa comunității i-au determinat să revină, chiar și în condiții de risc. Această decizie reflectă complexitatea situației și impactul emoțional al războiului asupra familiilor.
Presiunea emoțională și economică asupra refugiaților
Pentru multe familii, decizia de a reveni în Ucraina nu este una ușoară. Aproape jumătate dintre părinți au declarat că s-au întors din cauza stării emoționale a copiilor, afectați de stres, singurătate și dificultăți de adaptare în noile comunități. „Întoarcerea într-o zonă de război nu este niciodată o alegere ușoară,” a declarat Sonia Khush, reprezentant al Save the Children în Ucraina.
Uniunea Europeană continuă să ofere protecție și sprijin, dar situația rămâne fragilă. Creșterea costurilor de trai, dificultățile de integrare și legăturile puternice cu locurile de origine determină o parte dintre refugiați să ia decizii dificile. După patru ani de război, criza umanitară generată de conflictul din Ucraina rămâne o provocare majoră pentru comunitatea europeană.
