Europa își mută aurul din America? Misterul din rezerva Federală

Conform G4Media: Banca Centrală a Olandei și-a mutat aurul în Londra

Banca Centrală a Olandei a anunțat săptămâna aceasta că a mutat tone de AUR din America de Nord, invocând necesitatea unei mai bune pregătiri în fața „crizelor severe”. Aproximativ 86 de tone dintr-un total de 313 tone, deținute anterior în SUA și Canada, au fost relocate la Londra, o mișcare menită să asigure accesul rapid la rezervele metalului prețios în situații de urgență.

Contextul internațional și motivele strategice

Această decizie vine pe fondul unei instabilități geopolitice și economice crescânde la nivel global, care determină țările să-și ia măsuri de precauție și să-și păstreze aurul mai aproape de casă. Franța și-a retras, de asemenea, rezervele de AUR din SUA la începutul acestui an. Bundesbank din Germania a finalizat, în 2016, un proces de transfer intern a peste 216 tone de AUR din depozite din străinătate, inclusiv 111 tone din New York și 105 tone din Paris.

Experții sugerează că, deși tensiunile comerciale și militare au contribuit la aceste decizii, ele nu sunt singurul factor. Inflația, ratele dobânzilor și nevoia de a avea aurul într-un loc unde poate fi tranzacționat rapid joacă, de asemenea, un rol important. „Nu am senzația că există o soartă iminentă”, a declarat Joseph Cavatoni, strateg senior de piață la Consiliul Mondial al Aurului, „dar oamenii sunt mai bine educați cu privire la modul de gestionare a activelor lor de rezervă și de creștere a acestora, gândindu-se mai eficient la modul de valorificare la maximum a acestor active.”

Rezervele de AUR relocate din SUA și Canada între martie și august anul curent se află acum în seifurile Băncii Angliei. Guvernatorul băncii centrale olandeze, Olaf Sleijpen, a subliniat: „Ne așteptăm să nu fie nevoie să le folosim niciodată, dar trebuie să ne consolidăm rezistența și pregătirea.” Londra a fost aleasă datorită statutului său de centru comercial global, oferind posibilitatea de a cumpăra sau vinde AUR rapid în caz de criză. Banca Angliei găzduiește aproximativ 400.000 de lingouri, evaluate la peste 200 de miliarde de lire sterline.

Tendințe în deținerea și stocarea aurului

Consiliul Mondial al Aurului indică faptul că Banca Angliei rămâne un loc popular pentru stocarea aurului, însă băncile centrale își diversifică din ce în ce mai mult locațiile de depozitare. Alegerea locului de stocare devine „din ce în ce mai importantă pentru administratorii de rezerve”, conform analiștilor de la Goldman Sachs.

Mutarea aurului se poate realiza și prin vânzarea în piața locală și cumpărarea în altă locație, evitând astfel transportul fizic. De exemplu, olandezii au vândut aproximativ 59 de tone în New York și au cumpărat echivalentul în Londra. Totuși, peste 27 de tone au fost transferate fizic din SUA și Canada către Zeist, Olanda, o cantitate similară fiind ulterior trimisă de la Zeist la Londra.

Companiile specializate în transporturi de AUR, precum Brink’s Global Services, raportează o cerere în creștere din partea băncilor centrale, alimentată de incertitudinea geopolitică și economică. „Incertitudinea geopolitică și economică sporită, împreună cu rolul tot mai mare al aurului ca activ de rezervă strategic, par să contribuie la această tendință”, a declarat Nader Antar, vicepreședinte executiv al Brink.

Creșterea cererii de AUR și evoluția prețurilor

Băncile centrale acumulează tot mai mult AUR, însă depozitarea internă implică costuri semnificative legate de securitate, infrastructură și asigurări, costuri care pot fi disproporționate pentru instituțiile mai mici. În ultimii patru ani, băncile centrale au achiziționat în medie 1.000 de tone de AUR anual, o creștere considerabilă față de deceniul precedent.

Prețul aurului a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, atingând maxime istorice, depășind 5.000 de dolari uncia în ianuarie. Raritatea și valoarea istorică a aurului îl fac un activ rezistent la inflație și un refugiu în perioadele de turbulențe financiare și geopolitice. Deși prețul a scăzut de la recordul recent, acesta rămâne la un nivel istoric ridicat. Goldman Sachs prognozează o creștere a prețului la 4.900 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului 2026. Cererea susținută din partea băncilor centrale este un factor cheie în această tendință.

Sursa: G4Media

Oana Badea

Autor

Lasa un comentariu

Ultima verificare: azi, ora 04:42