Conform G4Media: Dilema Franței la Oscar: „Minotaurul” lui Zvyagintsev, un cineast în exil, în cursa pentru reprezentare
Cursa pentru desemnarea filmului care va reprezenta Franța la Oscarurile din 2027 este marcată de o dilemă complicată: ce se întâmplă cu un film important, realizat de un cineast aflat în exil, atunci când nicio altă țară nu se află în poziția de a și-l revendica? Aceasta este situația filmului „Minotaur”, regizat de Andrey Zvyagintsev, o peliculă critică la adresa corupției din Rusia lui Putin, care a câștigat Marele Premiu la Cannes și se profilează ca un potențial candidat pentru a reprezenta Franța la categoria cel mai bun lungmetraj internațional.
Cineaști străini în viziune franceză
Ca în majoritatea anilor, multe dintre filmele franceze cu șanse la Oscar au fost prezentate pe Croazetă. Ediția din 2027 se distinge prin prezența numeroasă a cineaștilor străini importanți, care au realizat filme în Franța sau au beneficiat de o contribuție financiară franceză substanțială. Printre aceștia se numără Zvyagintsev, Ryusuke Hamaguchi, Cristian Mungiu și Asghar Farhadi.
Zvyagintsev, un cineast rus disident, trăiește în Franța, unde a primit azil. Filmul său a fost finanțat și produs în mare parte din Franța de CG Cinema, compania lui Charles Gillibert, și MK2 Films, responsabilă de vânzările internaționale. Nu se anticipează ca Rusia să îl propună, mai ales după ce Zvyagintsev și-a folosit curajul discurs de la Cannes pentru a cere lui Putin să pună capăt războiului. Celelalte țări coproducătoare și-au selectat deja propriile filme: Germania a ales „Everytime” de Sandra Wollner, iar Letonia, coproducător minoritar, a optat pentru „Ulya”.
Dacă Franța nu îl va selecta pe „Minotaur”, film distribuit în SUA de Mubi, acesta ar putea rămâne complet pe dinafară, în ciuda profilului său. Există precedentul filmului „All We Imagine as Light” de Payal Kapadia, care a fost pe listele scurte atât în Franța, cât și în India, dar nu a fost ales de niciuna dintre țări.
Situația reaprinde o dezbatere începută anul trecut, când Franța a ales un alt cineast disident, iranianul Jafar Panahi, și filmul său „It Was Just an Accident”, în detrimentul producției în limba franceză „Nouvelle Vague” de Richard Linklater. Filmul lui Panahi a primit o nominalizare la Oscar, dar alegerea a generat critici în industria cinematografică franceză, ridicând întrebarea dacă o țară ar trebui să fie reprezentată de un cineast născut în străinătate, care lucrează preponderent într-o altă limbă decât franceza.
Noi reguli, vechi dezbateri
Regulile Oscarurilor au suferit modificări. Un amendament din 2025 permite ca cineaștii care au primit azil sau statut de refugiat să fie considerați parte a comunității cinematografice din țara adoptivă. Acest lucru permite Franței să îl propună pe Zvyagintsev, ale cărui ultime două filme, „Loveless” și „Leviathan”, au obținut nominalizări sub drapelul Rusiei. O altă modificare oferă calificarea automată oricărui film care câștigă marele premiu la unul dintre cele șase festivaluri majore – Cannes, Berlin, Veneția, Sundance, Busan și Toronto. Academia a introdus această schimbare după ce Franța nu a selectat „Anatomy of a Fall”, film care ulterior a obținut cinci nominalizări și Oscarul pentru scenariu original. „Minotaur” a câștigat Marele Premiu, nu Palme d’Or, astfel că soarta sa depinde de un comitet cunoscut pentru alegeri surprinzătoare. Surse citate de Variety indică reticența unor membri în a selecta un regizor străin al cărui film nu este în limba franceză.
Comitetul francez, prezidat în ultimii ani de Charles Tesson, fost director al Semaine de la Critique, se va reuni pe 10 septembrie pentru a selecta o listă scurtă de până la cinci filme. O nouă întâlnire este programată pentru 16 septembrie, când cineaștii și/sau distribuitorii vor fi audiați pentru a alege propunerea oficială a Franței.
Un alt cineast internațional în cursă este Ryusuke Hamaguchi, al cărui film în limba franceză „All of a Sudden” a impresionat la Cannes. Filmul, produs în principal în Franța de Cinefrance Studios, alături de companii japoneze, a fost înscris atât în cursa franceză, cât și în cea japoneză. Distribuitorul din SUA, Neon, a înclinat spre poziționarea sa ca propunere a Japoniei, din motive de calendar, Japonia având deja un reprezentant desemnat.
„Fjord” de Cristian Mungiu, finanțat parțial în Franța, se confruntă cu mai puțină presiune, câștigarea Palme d’Or asigurându-i calificarea automată. Cu toate acestea, Franța ar putea teoretic să îl includă pe lista scurtă, în timp ce comitetul României își va face alegerea pe 13 septembrie. „Parallel Tales” de Asghar Farhadi, filmat la Paris cu o distribuție franceză de prim rang, nu a fost înscris în cursa franceză și încă nu are un distribuitor în țară.
Franța are candidați tradiționali puternici, deși fără un favorit clar. Printre aceștia se numără „The Unknown” de Arthur Harari și „La Gradiva” de Marine Atlan, câștigătorul Marelui Premiu al Semaine de la Critique. Al Doilea Război Mondial este, de asemenea, bine reprezentat prin filme precum „de Gaulle: Resistance” de Antonin Baudry, „A Man of His Time” de Emmanuel Marre și „Moulin” de Laszlo Nemes. Xavier Giannoli, cu „Rays and Shadows”, ar putea, de asemenea, să intre în calcul.
În animație, Franța dispune de opțiuni numeroase, precum „Iron Boy” de Louis Clichy și „In Waves”, bazat pe memoriile grafice ale lui AJ Dungo.
Cea mai importantă decizie s-ar putea să rămână cea legată de „Minotaur”. Întrebarea centrală pentru comitetul francez depășește simpla alegere a celui mai bun film; vizează disponibilitatea Franței de a sprijini un cineast căruia i-a oferit refugiu, într-o perioadă în care granițele naționale în cinematografie devin tot mai neclare. Calculul pragmatic este de asemenea prezent: Franța își poate permite să piardă un candidat puternic la Oscar? Zvyagintsev are un pedigree solid, iar „Minotaur” posedă o încărcătură geopolitică ce poate propulsa o campanie pentru premiul internațional, o categorie pe care Franța nu a mai câștigat-o de 33 de ani.
Sursa: G4Media
