Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, critică dur modelul economic promovat de premierul Ilie Bolojan, pe care-l consideră un eșec. Deputatul PSD avertizează că România se confruntă cu o criză economică. Câciu face apel la colegii de partid, înaintea unei ședințe importante, cerând o schimbare de paradigmă economică.
Câciu trage semnalul de alarmă
Câciu susține că încrederea în economie a atins minimul ultimilor șase ani. Datele Comisiei Europene și Eurostat arată o scădere semnificativă a indicelui de încredere în economie (ESI). Acesta a fost sub pragul de alertă de 100 de puncte, indicând posibilitatea unei recesiuni. Evoluțiile economice sugerează riscul unei recesiuni și în primul trimestru al anului 2026.
Consiliul Fiscal avertizează cu privire la riscurile de scădere economică pentru întregul an 2026. Câciu critică faptul că aceste semnale nu sunt discutate public de către PNL și USR sau de analiști. Fostul ministru subliniază importanța recunoașterii greșelilor și necesitatea schimbării modelului economic.
România, pe un drum periculos
Analiza lunară a FMI pentru România prezintă un tablou îngrijorător. Țara noastră se confruntă cu o scădere accentuată a încasărilor, o contracție a bazei de TVA și o lipsă de stabilizare a indicatorilor macroeconomici. În contrast, Bulgaria, considerată adesea un vecin cu performanțe mai slabe, înregistrează progrese notabile.
Datele privind vânzările cu amănuntul din februarie 2026, publicate de INSSE, confirmă deteriorarea semnalată anterior, depășind chiar și scenariile pesimiste. Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 6,2% în februarie 2026, comparativ cu februarie 2025. Cheltuielile pentru produse nealimentare au scăzut cu 9,4%. În primul trimestru, scăderea cumulată este de 6,1% comparativ cu anul precedent.
Eroziunea veniturilor și perspective sumbre
Datele din februarie evidențiază o contracție a bazei de impozitare a TVA, punând sub semnul întrebării planul oficial de venituri. Prognoza de 1% creștere economică pare compromisă, având în vedere datele recesiunii tehnice din trimestrul patru al anului 2025. Scăderea cheltuielilor pentru produse nealimentare indică o retragere structurală a consumului.
Șocul cererii s-a propagat chiar și la coșul alimentar, cu o scădere de 0,8% a vânzărilor de alimente, băuturi și tutun. O fluctuație de 11 puncte procentuale în 12 luni indică o deteriorare structurală a cererii. Planul fiscal oficial pentru 2026 este construit pe o bază de venituri care se erodează constant.
Creșterea economică slabă, eșecul încasărilor și pierderea încrederii investitorilor, amplificate de contextul geopolitic actual, generează riscuri suplimentare pentru economia României.
