Datoria publică globală se apropie de nivelul celui de-al Doilea Război Mondial: ajunge la 94% din PIB-ul mondial
Datoria publică globală a atins aproape 94% din Produsul Intern Brut (PIB) mondial în anul 2025, conform celui mai recent Monitor Fiscal publicat de Fondul Monetar Internațional (FMI). Dacă tendința actuală se menține, nivelul ar putea atinge 100% până în 2029. O astfel de creștere nu a mai fost înregistrată de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, generând îngrijorări serioase cu privire la stabilitatea economică globală.
Războiul din Orientul Mijlociu și impactul său
Izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a adăugat o presiune fiscală suplimentară într-un context economic deja fragil. Războiul, cu efectele sale asupra aprovizionării cu energie și a condițiilor financiare, forțează guvernele să facă alegeri dificile între protejarea populației de scumpiri și menținerea unui spațiu fiscal adecvat. Țările importatoare de energie, inclusiv multe dintre cele mai sărace, sunt cele mai afectate de această situație.
Statele Unite și China: deficite în creștere
Statele UNITE ale Americii se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, estimat la 7–8% din PIB, în ciuda faptului că economia funcționează aproape la capacitate maximă. Datoria brută a SUA este proiectată să ajungă la 142% din PIB până în 2031. Adoptarea legii fiscale „One Big Beautiful Bill Act” în 2025, care a prevăzut reduceri permanente de taxe, a agravat situația pe termen lung.
China, la rândul său, înregistrează un deficit general care se apropie de 8% din PIB. Deficitele mari persistente sunt estimate să ducă la o datorie de 127% din PIB până în 2031. Guvernul chinez a crescut cheltuielile pentru a stimula consumul intern și a sprijini sectorul imobiliar, însă datoria crește într-un ritm alarmant.
Japonia, pe de altă parte, înregistrează progrese datorită inflației mai mari și a creșterii economice, dar randamentele obligațiunilor de stat au atins maxime istorice, ceea ce ar putea afecta și alte țări. Europa este de asemenea afectată, 16 state membre ale Uniunii Europene activând clauze de excepție privind regulile de deficit pentru a face față cheltuielilor crescute cu apărarea.
Pentru țările sărace, creșterea plăților de dobânzi la niveluri istorice, combinată cu reducerea ajutorului internațional, creează goluri financiare greu de acoperit. Potrivit raportului, există riscuri majore: prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea crește datoria globală cu încă 4 puncte procentuale din PIB. O eventuală prăbușire a pieței legate de inteligența artificială ar putea adăuga 2,4 puncte procentuale. Instabilitatea politică internă și protestele sociale ar putea reduce creșterea economică și ar putea lărgi deficitele. Dependența demografică, în special îmbătrânirea populației, va crește cheltuielile cu pensiile și sănătatea cu aproximativ 3% din PIB până în 2050.
FMI recomandă statelor UNITE să acționeze atât asupra veniturilor, cât și asupra cheltuielilor, inclusiv prin reformarea programelor de asistență socială. Pentru Europa, este importantă reconcilierea cheltuielilor cu apărarea cu presiunile demografice. China ar trebui să continue stimularea consumului pe termen scurt, dar să planifice o consolidare fiscală ulterioară. Țările sărace sunt sfătuite să-și mobilizeze veniturile interne, având în vedere scăderea ajutorului extern. Recomandarea generală este evitarea subvențiilor energetice generalizate și protejarea independenței băncilor centrale.
