Spitalele din România limitează internările din cauza depășirii bugetelor
Mai multe unități medicale din țară se confruntă cu o situație financiară dificilă, fiind nevoite să limiteze internările și să reprogrameze pacienții din cauza depășirii plafoanelor contractuale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru primele trei luni ale anului. Decizia afectează direct accesul pacienților la servicii medicale și subliniază presiunile financiare cu care se confruntă sistemul de sănătate.
Spitalul Floreasca, printre cele afectate
Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București, unul dintre cele mai mari spitale din Capitală, a fost nevoit să ia măsuri urgente. Managerul unității a transmis o notă internă șefilor de secții, solicitând prioritizarea cazurilor. Motivul: spitalul a depășit bugetul alocat de CNAS cu peste 10 milioane de lei în primul trimestru. Pe unele specialități, cum ar fi cardiologie intervențională și gastroenterologie, listele de așteptare se întind pe luni de zile.
Situația nu este singulară. Alte spitale importante, precum Spitalul Universitar din București, Spitalul Fundeni, Spitalul Marie Curie și Spitalul Județean Brașov, se confruntă cu probleme similare. Aceste unități medicale asigură servicii pentru un număr mare de pacienți, gestionând cazuri complexe care nu pot fi tratate în alte centre.
Reacția CNAS și perspective privind finanțarea
Conducerea CNAS a explicat că depășirea bugetelor este o consecință a activității intense a spitalelor, unde ajung cazuri dificile. CNAS a subliniat caracterul temporar al limitării internărilor, atribuit în parte adoptării cu întârziere a bugetului pentru anul 2026 și introducerii unor limite lunare de cheltuieli.
Instituția a recunoscut că aplicarea unor plafoane lunare rigide este inadecvată, deoarece nevoia de servicii medicale nu poate fi anticipată, iar acordarea îngrijirilor nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populației. CNAS a menționat că, deși rolul său este de a deconta servicii, nu de a susține direct structuri de cost fixe, cum ar fi salariile, în absența activității medicale corespunzătoare.
Bugetul alocat spitalelor din fondul unic al asigurărilor de sănătate pentru 2026 este de 17,2 miliarde de lei, ușor mai mic decât în anul precedent. CNAS a subliniat că aproximativ 20% din bugetul total al instituției este direcționat către spitale. În decembrie 2025, bugetul CNAS a fost suplimentat cu 2 miliarde de lei din fondul de rezervă, pentru a asigura finanțarea spitalelor la final de an.
Reformă și optimizare a cheltuielilor
CNAS a semnalat necesitatea unei reforme a modului de finanțare, bazată pe principiul „banii urmează pacientul”, pentru a finanța serviciile medicale efectiv realizate și a elimina finanțarea „ineficienței sau a inactivității”. Instituția a subliniat importanța creșterii eficienței utilizării fondurilor publice și a reducerii risipei, mai ales în domeniul achizițiilor publice.
CNAS a arătat că analizele preliminare indică diferențe semnificative între spitale comparabile, în ceea ce privește indicatorii de activitate, performanța financiară și costurile serviciilor medicale. De asemenea, CNAS dezaprobă practicile unor manageri care impun „norme minime sau maxime” de internări, menționând că astfel de practici sunt în atenția corpului de control al CNAS și a altor instituții de stat. Reclasificarea spitalelor și includerea criteriilor de performanță ar putea contribui la finanțarea adecvată a unităților sanitare.
