Conform Digi24: Constanța, alături de București, Oradea, Brașov și Buzău, a primit din partea agenției de rating Fitch Ratings calificativul „BBB-”, cu perspectivă negativă. Această evaluare, deși aparent tehnică, are implicații directe asupra capacității municipalităților de a atrage investiții și de a se finanța pe piețele de capital. Ratingul influențează încrederea investitorilor și costul la care autoritățile locale se pot împrumuta.
Ce presupune un rating Fitch pentru o administrație locală
Ratingul acordat de Fitch nu reprezintă o notă de merit pentru administrația locală, ci mai degrabă un instrument financiar esențial pentru investitori. Acesta este solicitat în principal atunci când o primărie intenționează să emită obligațiuni municipale pentru a finanța proiecte de infrastructură sau alte investiții. Agenția de rating analizează probabilitatea ca emitentul să își ramburseze datoria în termenul stabilit, un factor crucial pentru deciziile de investiții.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, explică faptul că ratingul se traduce într-o cifră care indică probabilitatea de default (PD) în următoarele 12 luni. „Cifra aceea se numește PD, Probability of Default, și arată care este probabilitatea ca, în următoarele 12 luni, emitentul unei obligațiuni să intre în default”, a declarat Codîrlașu pentru Digi24.ro. Acesta subliniază că dobânda pe care o cere un investitor este direct corelată cu riscul asumat, un risc mai mare implicând un randament mai mare.
Investitorii folosesc ratingurile pentru a compara obligațiunile disponibile pe piață și pentru a evalua dacă dobânda oferită compensează riscul. „Practic, pentru un investitor serios, fără rating nu are sens investiția într-un bond”, adaugă Codîrlașu.
De ce doar câteva municipii din România solicită evaluări Fitch
Spre deosebire de ratingul suveran al României, evaluările administrațiilor locale nu sunt acordate automat tuturor municipiilor. În majoritatea cazurilor, procesul este inițiat și plătit de către municipiul emitent. Costul unei astfel de evaluări este considerabil, implicând un audit independent asupra situației financiare prezente și, mai ales, viitoare a entității.
„Ratingul este cerut de emitent înainte de emisiunea obligațiunii și este plătit de acesta. Și costă, nu este ieftin”, explică președintele CFA România. Motivul pentru care nu toate municipiile apelează la acest proces este legat de intențiile de finanțare. Dacă o administrație locală nu plănuiește să emită obligațiuni sau să atragă investitori instituționali, o evaluare Fitch s-ar putea să nu fie considerată necesară. Un exemplu este Clujul, care a avut anterior un rating Fitch retras după încheierea contractului cu agenția, o decizie care poate ridica semne de întrebare în rândul investitorilor, sugerând o posibilă lipsă de transparență.
Evaluările nu sunt permanente, ci actualizate anual sau semestrial, în funcție de acordul dintre agenția de rating și emitent, ceea ce explică diferențele în perioadele de publicare a rapoartelor pentru diverse orașe.
Ce analizează Fitch înainte de a acorda un rating
Agenția de rating Fitch examinează atent o multitudine de factori financiari și economici atunci când acordă un rating unui municipiu. Dincolo de nivelul datoriei, se analizează stabilitatea veniturilor, flexibilitatea fiscală, lichiditatea, structura datoriilor, expunerea la diverse riscuri și capacitatea de rambursare pe termen lung.
În cazul Constanței, Fitch a remarcat statutul său de principal port al României la Marea Neagră și economia diversificată, cu o rată a șomajului sub media națională. Deși veniturile sunt considerate stabile și administrația își poate susține planurile de investiții, agenția a atras atenția asupra unei expuneri semnificative la dobânzi variabile (87% din datorie) și la riscul valutar (61% din datorie denominată în euro).
Fitch distinge între Standalone Credit Profile (SCP), care reflectă puterea financiară intrinsecă a orașului, și Issuer Default Rating (IDR), ratingul efectiv al emitentului, care este limitat de ratingul suveran al țării. Pentru Constanța, SCP este „a-”, superior ratingului final de „BBB-”. Acest mecanism explică de ce mai multe municipii, deși cu situații financiare diferite, pot ajunge să aibă același calificativ final, plafonat de ratingul național.
Aceste ratinguri, chiar dacă par îndepărtate de cetățeanul de rând, au un impact direct asupra proiectelor locale. Un rating mai bun înseamnă costuri de finanțare mai mici pentru administrația locală, eliberând resurse pentru investiții în comunitate. Invers, un rating slab poate duce la creșterea dobânzilor plătite pentru împrumuturi, limitând bugetul disponibil pentru dezvoltare.
În ceea ce privește ratingul României, analizele Fitch arată o legătură strânsă cu ratingurile municipale. O eventuală retrogradare a țării ar avea consecințe directe asupra ratingurilor orașelor. De altfel, așteptarea evaluării Moody’s pentru România, programată vineri, menține un climat de incertitudine, cu șanse egale, în opinia experților, pentru menținerea calificativului actual sau o posibilă retrogradare.
Sursa: Digi24
