Conform Descopera: Când devine conștient un făt? O nouă ipoteză bazată pe trunchiul cerebral
Una dintre cele mai mari enigme ale neuroștiinței moderne vizează momentul în care viața conștientă prinde contur în dezvoltarea umană, în special în perioada intrauterină. Cercetătorii se confruntă cu dificultatea de a corela activitatea electrică și chimică a creierului cu apariția experiențelor subiective, de la senzații simple la emoții complexe. Un studiu recent aduce în discuție un model ce plasează bazele conștienței nu în cortexul cerebral, ci în structuri mai vechi, din trunchiul cerebral.
Potrivit autorilor, conștiența ar putea să nu depindă în totalitate de funcțiile cognitive complicate. Un nivel fundamental de conștiență ar putea apărea odată cu dezvoltarea capacității de a simți și percepe propria existență. Această ipoteză sugerează că regiunile implicate în primele etape ale conștienței nu sunt cele asociate cu gândirea rațională, memoria sau percepția fină – adică cortexul – ci cele din trunchiul cerebral, responsabile de funcțiile vitale și considerate a fi mai vechi din punct de vedere evolutiv.
Modelul subcortical al conștienței fetale
Ipoteza propusă, denumită „model subcortical”, postulează că apariția conștienței este posibilă înainte ca cortexul cerebral să fie pe deplin dezvoltat. Modelul se concentrează pe două structuri cheie din trunchiul cerebral: sistemul reticular activator ascendent (ARAS) și substanța cenușie periapeductală (PAG). ARAS joacă un rol esențial în menținerea stării de veghe și a conștienței, așa cum o demonstrează studiile pe animale unde leziunile în această zonă duc la comă, spre deosebire de afectarea cortexului.
PAG, pe de altă parte, este implicată în ceea ce specialiștii numesc conștiență afectivă. Această componentă permite organismului să clasifice stimulii externi ca fiind plăcuți sau neplăcuți, integrând date interne despre starea corpului, reacții fiziologice și potențiale pericole. „Ideea centrală este că ARAS și PAG formează arhitectura neuronală minimă necesară pentru apariția conștienței. ARAS asigură starea de veghe, iar PAG face ca această stare să fie trăită de un subiect”, explică Saul Sal Sarria, autor principal al studiului de la Universitatea din Oviedo, Spania.
Implicații etice și direcții viitoare de cercetare
Deși stabilirea exactă a momentului apariției conștienței la făt rămâne o provocare, cercetătorii sugerează că al treilea trimestru de sarcină reprezintă perioada cea mai probabilă pentru inițierea acestor experiențe mentale. Totuși, ei subliniază că nu este vorba despre un eveniment brusc, ci despre un proces gradat, pe măsură ce sistemele din trunchiul cerebral devin operaționale. „Dacă trebuie să indicăm o perioadă în care apar pentru prima dată aceste experiențe mintale, al treilea trimestru de sarcină este cel mai probabil candidat”, afirmă cercetătorii citați de IFL Science.
Această ipoteză are ramificații etice semnificative, ridicând întrebări cruciale legate de gestionarea durerii în timpul procedurilor medicale prenatale, în cazul în care fătul este capabil să experimenteze conștiența și durerea. Cu toate acestea, autorii studiului pun accent pe natura ipotetică a concluziilor lor, subliniind că acestea nu se bazează pe măsurători directe ale conștienței, ci pe interpretarea dovezilor existente și pe corelații structurale și comportamentale. „Este important de precizat că aceasta este o ipoteză bazată pe corelații structurale și comportamentale, nu pe măsurarea directă a experienței subiective. De aceea, concluziile noastre trebuie privite ca ipoteze susținute de dovezi, nu ca demonstrații definitive”, a declarat Saul Sal Sarria. Studiul a fost publicat în revista Brain Structure and Function.
Sursa: Descopera
