România, prinsă la mijloc: cea mai independentă energetic, dar vulnerabilă fiscal, potrivit unui raport Erste Group
Bucureștiul se află într-o poziție economică delicată în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), conform unui nou raport special al Erste Group. Documentul arată că România este cea mai puțin dependentă energetic, dar, în același timp, cea mai vulnerabilă din punct de vedere fiscal. Această combinație creează un profil unic: țara este cea mai protejată de șocurile de preț, dar totodată cea mai expusă la recesiune sau la creșterea dobânzilor.
Analiza băncii austriece compară situația economică actuală din ECE, la o lună de la escaladarea conflictului din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz, cu cea din 2021, anterior războiului din Ucraina. În 2021, regiunea se caracteriza prin redresare economică post-pandemie, consum privat crescut și presiuni inflaționiste.
În 2025, economia ECE se adaptează la șocurile geopolitice. Politica monetară trece de la restrictivă la neutră, dar inflația rămâne peste țintă. Creșterea economică este mai fragilă și depinde de cererea internă, în timp ce pozițiile fiscale s-au deteriorat în mai multe țări ECE.
România și „carry-over” negativ: Măsurile de austeritate își arată efectele
Raportul Erste subliniază că, în timp ce alte țări din regiune, precum Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia și Slovacia, beneficiază de efecte pozitive de „carry-over” (impulsul economic din anii anteriori), România înregistrează un „carry-over” negativ. Măsurile de austeritate au încetinit economia, ceea ce o plasează într-o poziție mai slabă în 2026.
Economiștii Erste Group susțin că, în cazul în care România ar trebui să intervină pentru a subvenționa prețurile la energie, se va confrunta cu o provocare majoră. Lipsa spațiului fiscal va limita capacitatea guvernului de a răspunde eficient.
Situația fiscală a României este critică, cu deficite bugetare ridicate. Soldul structural în 2025 este printre cele mai negative din ECE8, reflectând o deteriorare semnificativă față de 2021. Datoria publică a crescut în aproape toate țările, dar combinația dintre deficit și sold structural slăbește cel mai mult capacitatea Bucureștiului de a reacționa.
Avantajul strategic: independența energetică, umbrită de vulnerabilitățile financiare
Un aspect pozitiv este reprezentat de independența energetică a României. Țara are cea mai scăzută dependență de importuri energetice din regiune, cu o rată de 30%. Comparativ, media UE este de 57%, iar majoritatea statelor ECE depind de importuri în proporție de 40-50%.
În același timp, politica monetară în 2025 este mult mai restrictivă decât în 2021. Ratele dobânzilor sunt mai ridicate. România se numără printre țările cu rate medii ale dobânzii cele mai ridicate, de aproximativ 6,5% în 2025 față de 1,4% în 2021.
Bilanțurile băncilor centrale, care reflectă cantitatea de bani injectată în economie, rămân supradimensionate în România, Ungaria și Polonia. Acest lucru sugerează că procesul de normalizare monetară este încă în curs. Piața muncii rămâne tensionată. Inflația, deși moderată, continuă să creeze presiuni.
Potrivit raportului, „rata șomajului a crescut ușor în 2025, dar condițiile generale ale pieței muncii rămân strânse, din motive structurale.”
