Emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene au scăzut cu aproape 40% între 1990 și 2024, în ciuda creșterii economice semnificative. Datele oficiale arată o decuplare clară între evoluția economică și impactul asupra mediului, cu reduceri majore în sectorul energetic. Cu toate acestea, provocările rămân, în special în ceea ce privește transportul și absorbția de carbon a pădurilor.
Reducerile majore în sectorul energetic
Scăderea emisiilor înregistrată în 2024 a fost determinată în principal de evoluțiile din sectorul energetic. Emisiile din producția de energie electrică și termică au scăzut cu peste 9%, echivalentul a 53 megatone de echivalent CO2. Această reducere a fost determinată de scăderea consumului de cărbune și, într-o măsură mai mică, a consumului de gaze naturale.
Pe termen lung, energia rămâne sectorul cu cele mai mari reduceri. Între 1990 și 2024, emisiile din producția de electricitate și căldură au scăzut cu 58%, ca urmare a reducerii utilizării combustibililor solizi și lichizi în termocentrale, a creșterii ponderii surselor regenerabile și a îmbunătățirii eficienței energetice. În 2024, energia a reprezentat 76% din totalul emisiilor nete ale Uniunii Europene.
O altă constatare importantă este decuplarea dintre creșterea economică și reducerea emisiilor. Produsul intern brut al Uniunii Europene a crescut cu peste 70% între 1990 și 2024, în timp ce emisiile au scăzut cu aproape 40%. Această tendință este legată de creșterea energiei regenerabile, utilizarea unor combustibili fosili mai puțin intensivi în carbon, îmbunătățirea eficienței energetice și schimbările structurale din economie. Totuși, sectorul transporturilor rămâne o provocare.
Provocări persistente în transport și absorbția de carbon
Raportul evidențiază creșterea emisiilor în transport, în special în transportul rutier. Emisiile au crescut și în aviația internațională (cu 138% față de 1990) și în transportul maritim internațional (cu 27% față de 1990). Cererea de transport a depășit câștigurile climatice obținute prin vehicule mai eficiente și extinderea vehiculelor electrice.
Simultan, absorbția netă de carbon a pădurilor s-a redus din cauza îmbătrânirii pădurilor, a recoltării mai mari și a efectelor schimbărilor climatice. Acest lucru subliniază necesitatea de a aborda atât emisiile din transport, cât și gestionarea durabilă a resurselor forestiere pentru a atinge obiectivele climatice.
Variații între statele membre și perspective de viitor
Există variații semnificative între statele membre în ceea ce privește emisiile. Germania rămâne cel mai mare emițător, urmată de Franța, Polonia și Italia. Cu toate acestea, aproape toate țările au contribuit la reducerea generală a emisiilor.
Inventarul anual al emisiilor Uniunii Europene pentru perioada 1990-2024 este documentul oficial transmis la UNFCCC (Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice). Procedura este coordonată de DG CLIMA, cu implicarea Agenției Europene de Mediu (EEA), a centrului său tematic ETC/CM și a Eurostat. Datele reflectă emisiile nete interne și nu includ, în aceeași formă, emisiile din aviația și navigația internațională, care intră în sfera mai largă de calcul a țintei europene de reducere cu 55% până în 2030.
