Uniunea Europeană reduce emisiile de gaze cu efect de seră, dar transportul rămâne o problemă
Uniunea Europeană a înregistrat o scădere semnificativă a emisiilor interne de gaze cu efect de seră în 2024, atingând 2.786 milioane de tone echivalent CO2. Această valoare reprezintă o reducere de 3% față de 2023 și o diminuare impresionantă de 39,5% comparativ cu nivelurile din 1990. Informațiile sunt extrase din inventarul anual oficial, transmis la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice.
Sectorul energetic, principalul contributor la reducerea emisiilor
Datele Agenției Europene de Mediu relevă că sectorul energetic a jucat un rol crucial în această evoluție pozitivă din ultimul an. Producția publică de electricitate și căldură a contribuit semnificativ la scădere. Ponderea electricității din surse regenerabile în producția netă de electricitate a UE a ajuns la 47% în 2024. Scăderea emisiilor cu 87 MtCO2-eq față de 2023 a fost determinată în primul rând de evoluțiile sectorului energetic. Reducerea de peste 9% a emisiilor din energie electrică și termică, echivalentul a 53 MtCO2-eq, a fost rezultatul reducerii consumului de cărbune și gaze naturale.
Pe termen lung, energia rămâne sectorul cu cel mai mare impact în reducerea emisiilor. Între 1990 și 2024, emisiile din producția de electricitate și căldură au scăzut cu 58%. Această evoluție este atribuită reducerii utilizării combustibililor solizi și lichizi în termocentrale, creșterii ponderii surselor regenerabile și îmbunătățirii eficienței energetice. În 2024, energia a reprezentat încă 76% din totalul emisiilor nete ale UE.
Creșterea economică, decuplată de emisiile poluante
Un indicator important este decuplarea dintre creșterea economică și emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada 1990-2024, produsul intern brut al UE a crescut cu peste 70%, în timp ce emisiile au scăzut cu aproape 40%. Agenția Europeană de Mediu explică această tendință prin creșterea ponderii energiei regenerabile, utilizarea combustibililor fosili mai puțin intensivi în carbon, îmbunătățirea eficienței energetice și schimbările structurale din economie.
Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin pozitive. Transportul rutier, refrigerarea și aerul condiționat au cunoscut o creștere a emisiilor între 1990 și 2024. Capacitatea netă de absorbție a carbonului de către păduri a slăbit, din cauza factorilor cum ar fi îmbătrânirea pădurilor și efectele schimbărilor climatice. În sectorul transportului rutier, creșterea cererii a depășit câștigurile climatice obținute prin vehicule mai eficiente și electrice. Emisiile din aviația internațională au crescut cu 5,9% doar între 2023 și 2024.
În ceea ce privește țările membre, sunt variații importante, dar majoritatea au contribuit la reducerea generală. Germania rămâne cel mai mare emițător, cu 25,4% din emisiile nete ale UE în 2024, urmată de Franța, Polonia și Italia. România a înregistrat o scădere semnificativă, cu 72,3% față de 1990.
În ciuda acestor progrese, raportul arată că presiunile rămân ridicate în transport, în unele sectoare industriale și în sectorul absorbțiilor naturale, în special în păduri.
