Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) este așteptat să decidă marți menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50%, potrivit așteptărilor analiștilor. Același nivel a fost stabilit la jumătatea anului 2024. Decizia survine într-un context economic marcat de incertitudini, inclusiv tensiuni geopolitice și presiuni inflaționiste.
BNR, pusă în fața unor dileme
Economiștii anticipează în unanimitate menținerea dobânzii-cheie, dar subliniază un ton posibil mai „hawkish” din partea BNR. Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță, economiști BCR, argumentează că banca se confruntă cu presiuni inflaționiste globale și forțe interne dezinflaționiste. Comunicatul BNR ar putea sugera o retorică mai dură, posibil însoțită de o revizuire în sus a prognozei de inflație.
Ședința BNR are loc după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea prețurilor la țiței și, implicit, la carburanți. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a subliniat importanța menținerii unei poziții ferme pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară. Inflația a rămas la niveluri ridicate în ultimele luni, iar o nouă creștere este anticipată în trimestrul doi, determinată de majorarea prețurilor la carburanți.
Așteptări privind evoluția dobânzilor
Analiștii BCR estimează că BNR va amâna scăderea dobânzilor cel puțin până la finalul anului. Majorările de dobândă sunt considerate puțin probabile, dar o gestionare mai strictă a lichidității ar putea fi utilizată pentru a contracara presiunile asupra cursului de schimb.
Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță au indicat că BNR ar putea lua în calcul reduceri de dobândă cel mai devreme la ultima ședință din noiembrie. Decizia va depinde de evaluarea șocului energetic, de eficiența măsurilor guvernamentale și de deciziile Băncii Centrale Europene (BCE). Analistii prevăd o rată anuală a inflației de 5,1% la finalul anului 2026, revizuind în sus această prognoză în urma șocului petrolier.
Riscuri economice și perspective
Economiștii avertizează asupra riscului ca activitatea economică să înregistreze o contracție pentru al treilea trimestru consecutiv. Conflictul din Orientul Mijlociu aduce riscuri suplimentare pentru estimările de creștere economică. Încrederea consumatorilor se menține la minime comparabile cu perioada pandemiei, în timp ce deteriorarea pieței muncii și scăderea salariilor reale susțin argumentele pentru relaxarea politicii monetare.
Banca Națională a României ar putea lua în calcul o serie de factori, printre care și impactul estimat al unei creșteri de 10% a prețurilor la combustibili asupra inflației totale, de aproximativ 0,4 puncte procentuale. Ședința de politică monetară a BNR va avea loc marți, iar deciziile vor fi comunicate ulterior.
