Deficitul bugetar al României s-a redus, dar rămâne cel mai mare din UE
Bucureștiul a înregistrat o scădere a deficitului bugetar în 2025, ajungând la 7,9% din Produsul Intern Brut (PIB), conform metodologiei europene ESA și validat de Eurostat. Această îmbunătățire, de la 9,3% din PIB în 2024, depășește așteptările inițiale. Cu toate acestea, România continuă să se confrunte cu cel mai ridicat deficit bugetar dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Măsuri pentru stabilizarea economică
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța reducerii deficitului ca un pas crucial pentru stabilitatea economică a țării. El a menționat că fiecare deficit redus contribuie la diminuarea presiunii asupra dobânzilor și a vulnerabilității în fața șocurilor externe. Totodată, reduce și spațiul pentru dezvoltare, investiții și prosperitate durabilă. Nazare a exprimat recunoștința față de cetățeni și mediul privat pentru răbdare, încredere și echilibru.
Potrivit declarațiilor oficialului, ajustarea fiscală este dublată de încrederea că România rămâne o țară atractivă pentru investiții private. Acesta a accentuat importanța colaborării dintre stat și mediul de afaceri pentru a transforma corecția fiscală într-un nou început pentru dezvoltarea sănătoasă a României. Subliniind, de asemenea, că se reconstruiește credibilitatea economică a statului, fundamentul unei creșteri sustenabile.
O comparație cu alte state europene
România a realizat una dintre cele mai semnificative ajustări fiscale în Uniunea Europeană într-un singur an. Comparativ, alte state membre au înregistrat ajustări mai moderate. Polonia se situează la aproximativ 7,3% din PIB, Belgia la 5,2%, iar Franța la 5,1%. Italia a raportat o ajustare de doar 0,3 puncte procentuale.
Cu toate acestea, media la nivelul Uniunii Europene este de circa 3% din PIB, un nivel mult sub cel înregistrat la nivel național. Situația fiscală a României este, așadar, distinctă în context european, chiar dacă sunt evidente eforturile de redresare.
Impactul asupra economiei și creditării
Măsurile luate de Ministerul Finanțelor au vizat creșterea veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor, reorganizarea finanțării investițiilor și utilizarea mai eficientă a fondurilor europene. Statul a redus, de asemenea, arieratele și obligațiile restante acumulate anterior. Ajustarea fiscală s-a realizat fără reducerea investițiilor publice, România menținând investițiile la un nivel ridicat, de 7,2% din PIB.
Reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice sunt considerate vitale pentru scăderea costurilor de finanțare ale economiei. Autoritățile au transmis că procesul de consolidare fiscală urmărește reducerea vulnerabilităților și crearea unui cadru economic mai stabil.
Procesul de ajustare fiscală și reforme economice continuă, având ca obiectiv consolidarea poziției financiare a României.
