ICCJ dă în judecată Guvernul pentru amânarea plății drepturilor salariale ale magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a făcut un pas oficial în vederea contestării deciziei Guvernului de a amâna plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Vineri, instanța supremă a depus o plângere prealabilă la Guvern și la Ministerul Finanțelor, marcând prima etapă a demersului legal. Suma vizată, aferentă unor drepturi salariale cuvenite, se ridică la aproximativ 1 miliard de euro.
Plângerea prealabilă a fost făcută publică de judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și susținător al președintei ICCJ, Lia Savonea. Inițial, proiectul de buget pentru anul 2026 prevedea o creștere semnificativă a fondurilor alocate instanței supreme, cu aproape 5 miliarde de lei, destinate acoperirii restanțelor salariale rezultate din majorări stabilite prin hotărâri judecătorești. O parte din aceste plăți au fost, însă, amânate pentru a finanța pachetul de măsuri sociale promovat de Partidul Social Democrat (PSD), în valoare de 1,1 miliarde lei.
Contextul restanțelor salariale
Restanțele salariale au apărut ca urmare a deciziei din 2023 a ICCJ, condusă la acea vreme de Corina Corbu, și a Parchetului General, condus de Alex Florența, de a majora salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%. Această majorare, menită să alinieze veniturile la deciziile instanțelor judecătorești, a fost aplicată retroactiv, începând cu anul 2018. Premierul Ilie Bolojan declara recent că suma totală a salariilor restante câștigate în instanță de diverși angajați se ridică la aproximativ două miliarde de euro, o parte din aceasta fiind deja plătită.
Amenințări cu procese și penalități
În plângerea prealabilă, ICCJ avertizează că, în cazul pierderii procesului, va cere daune atât de la autoritățile publice, cât și de la persoanele care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii. Instanța supremă a subliniat că va solicita instanței obligarea acestora la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, pentru prejudiciul cauzat prin întârziere. De asemenea, în cazul neexecutării hotărârii judecătorești, ICCJ va cere aplicarea mecanismelor coercitive prevăzute de lege, inclusiv penalități și amenzi. Decizia Guvernului de a amâna plata drepturilor salariale este considerată de ICCJ ca fiind „nejustificată”, încălcând propriul cadru normativ privind plata eșalonată a acestor restanțe.
În plângerea adresată Guvernului, ICCJ solicită „punerea la dispoziția” a fondurilor necesare plăților restante, emiterea actelor administrative necesare și comunicarea unui răspuns motivat. ICCJ a mai precizat că refuzul Guvernului de a aloca fondurile necesare pentru plata acestor drepturi salariale restante este considerat „nejustificat”.
În urmă cu o săptămână, ICCJ avertizase că va acționa Guvernul în instanță, acuzând Executivul că ignoră decizii judecătorești definitive. Înalta Curte a exprimat îngrijorare cu privire la atitudinea Guvernului, pe care o consideră consecventă în restrângerea drepturilor judecătorilor.
