România, Polonia și Ungaria, în litigiu cu Pfizer pentru contractele de vaccinuri anti-COVID
România, Polonia și Ungaria se află în dispute legale cu compania farmaceutică Pfizer, în urma unor contracte semnate pentru achiziția de vaccinuri anti-COVID în timpul pandemiei. Procesele, care se desfășoară la Bruxelles, vizează sume considerabile, de ordinul miliardelor de euro, reprezentând doze de vaccin care nu au mai fost livrate sau plătite.
Potrivit informațiilor publicate de MEDIAFAX și Euractiv, instanța de judecată se pregătește să ia decizii importante în următoarele săptămâni. Deciziile vizează România și Polonia, în timp ce pentru Ungaria este programată o audiere separată. Contextul acestor dispute este legat de refuzul celor trei state de a accepta sau plăti livrările de vaccinuri, pe fondul scăderii cererii și a stocurilor existente.
Obligații contractuale versus realitatea post-pandemică
Problema centrală este dacă aceste țări mai au obligația legală de a achita dozele comandate în trecut, chiar dacă nu le mai folosesc. Contractele au fost stabilite într-un moment de criză sanitară acută, când cererea era mare și nu se întrevedea finalul pandemiei. Un oficial european a menționat atunci că fiecare stat membru era liber să decidă dacă încheie un contract sau se retrage.
Între timp, situația s-a schimbat radical. România, de exemplu, a oprit livrările pentru aproximativ 28 de milioane de doze, în valoare de peste 600 de milioane de euro. Polonia se confruntă cu o posibilă plată de aproape 1,4 miliarde de euro, în timp ce pretențiile pentru Ungaria se ridică la zeci de milioane.
Pozițiile părților implicate
Reprezentanții României susțin că acordurile trebuie interpretate prin prisma dreptului contractual și a legislației UE. Ei consideră că situația reflectă „campania mai amplă a Pfizer de a exercita presiuni asupra țărilor UE”, chiar dacă condițiile inițiale s-au schimbat.
De cealaltă parte, Pfizer susține că „încearcă să oblige aceste state membre să își respecte angajamentele”. Compania afirmă că a dat dovadă de „o flexibilitate extraordinară” și a respectat angajamentele asumate.
Având în vedere fondul acestor dispute, instanța va analiza argumentele ambelor părți și va decide dacă statele membre sunt responsabile pentru achitarea dozelor de vaccin, chiar dacă acestea nu mai sunt necesare. Verdictul ar putea avea un impact semnificativ asupra relațiilor dintre statele membre și companiile farmaceutice, dar și asupra modului în care au fost negociate achizițiile de vaccinuri la nivel european.
